Stăpânii algoritmilor: O examinare a olimpiadelor de informatică și matematică

Trăim vremuri în care viețile ne sunt tot mai mult prezise și decise de algoritmi. Cine sunt cei care, peste zece sau douăzeci de ani, vor crea și vor controla aceste tehnologii? O examinare a Olimpiadelor de informatică și matematică este instructivă în ceea ce privește formarea elitelor românești din sfera digitală. Am analizat rezultatele celor două competiții din etapa județeană, 2018 – având la îndemână datele de la nivel național la Informatică [1] și cele din municipiul București la matematică [2]. O privire rapidă asupra datelor ne conduce la două concluzii. În primul rând, deși, ca societate, ne-am obișnuit cu ideea că matematica este și „pentru fete”, informatica rămâne încă „pentru băieți” – cel puțin în jocul olimpic. În al doilea rând, observăm o polarizare foarte ridicată și posibil demoralizantă a participanților și notelor, mai ales în cazul informaticii. Cum putem atrage și motiva cât mai mulți copii din școlile românești din toată țara să cunoască și să stăpânească tehnologiile digitale, pentru a-și controla viitorul? O posibila soluție ar consta în lărgirea provocărilor competitive: în afară de algoritmica avansată cerută de olimpiada de informatică, copiii ar putea fi invitați la concursuri de programare în Scratch, limbajul vizual introdus din acest an în clasa a V-a, sau la concursuri de robotică, din ce în ce mai populare printre băieți și fete.

Olimpiada de matematică și cea de informatică se desfășoară atât la gimnaziu cât și la liceu. Este foarte interesant că informatica a fost, până în 2017, doar o materie opțională la gimnaziu, fiind studiată ocazional. 2017/2018 este primul an școlar în care informatica a fost inclusă ca disciplină obligatorie în școlile românești, începând cu elevii care sunt acum în clasa a V-a. România se alătură astfel țărilor europene [3] care redefinesc programarea ca o competență de bază sau chiar ca o nouă alfabetizare.

Dat fiind că programa școlară de informatică pentru clasa a V-a nu este sincronizată cu cerințele Olimpiadei, care solicită abilități de programare mult mai avansate, rezultă însă că, în continuare, Olimpiada atrage copiii care se pregătesc suplimentar, fie la școală, fie în alte cercuri de algoritmică. În acest context, este remarcabil totuși că 219 de copii din gimnaziile bucureștene și 639 de elevi de gimnaziu din alte județe au participat la etapa pe municipiu/județ a Olimpiadei de informatică. Olimpiada funcționează ca un magnet, cu impact motivator pentru familiile și copiii pasionați de programare.

Comparând olimpiada de informatică și cea de matematică din București, observăm că interesul în gimnaziu este mai mare pentru matematică, unde matematica este o disciplină de bază – dar informatica este cea care câștigă masiv teren în liceu. Popularitatea informaticii în liceu reflectă și prezența sa ca disciplină obligatorie în funcție de profil, dar și atractivitatea locurilor de muncă din IT.

Graficul 1. Numărul de elevi și eleve care au participat la etapa pe municipiu a Olimpiadelor de matematică și informatică 2018, în București

Poate chiar datorită influenței școlii [4], olimpiada de matematică atrage semnificativ mai multe fete, atât la gimnaziu cât și la liceu. În cazul informaticii, doar 15% dintre liceenii bucureșteni participanți sunt fete – față de 33% în cazul matematicii. Acest procent de 15% este semnificativ mai mic și decât proporția fetelor studente la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București (peste 30%) sau la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, ASE (unde aproape 50% erau fete în 2011) [5]. Prin urmare, pare că recrutarea fetelor participante la Olimpiada de informatică ar putea fi substanțial îmbunătățită. Ne-am asigura astfel că elitele algoritmice din viitorul apropiat vor înțelege interesele și problemele femeilor și prin propria experiență, nu doar din cărți.

Graficul 2. Proporția fetelor în totalul participanților la etapa pe municipiu a Olimpiadelor de matematică și informatică 2018, în București

Dincolo de polarizarea de gen, observăm un tip de concentrare geografică și instituțională a performanței. Dacă facem o listă a copiilor din toată țara care au obținut peste 91% din punctajul maxim posibil la informatică, vom vedea că aceștia/acestea provin în majoritate de la două licee ce organizează și clase de gimnaziu. Din 62 de copii, 36 provin de la Colegiul National de Informatică Tudor Vianu și de la Liceul Teoretic International de Informatică, ambele din București. Restul liceelor din țară au de regulă câte 1-2 copii cu astfel de performanțe. Pentru Olimpiada de matematică din municipiul București observăm exact același tip de concentrare la nivel de liceu – dar nu am analizat datele la nivel național.

Practic, Olimpiada de informatică este o competiție între cele două licee bucureștene, în care antrenamentele intensive pentru informatică și matematică îi conduc pe copii în altă ligă de performanță.

Această concentrare a performanței este însoțită, mai ales în cazul Olimpiadei de informatică, și de o polarizare a notelor. Observăm în Graficul 3 că 75% dintre copiii de gimnaziu din alte județe decât București au obținut note de maximum 3, iar 82% dintre liceenii din celelalte județe au obținut note de 1, 2 sau 3 – o situație ce riscă să de-motiveze elevii, mai degrabă decât să-i inspire în pasiunea pentru programare. Notele la informatică pentru elevii de gimnaziu din București au fost mai echilibrat distribuite. Olimpiada de matematică oferă, cel puțin în municipiul București, un exemplu de notare ce oferă mai multor elevi satisfacția unor performanțe satisfăcătoare la un concurs de elită.

Olimpiadele sunt doar unul dintre motorașele ce pun în mișcare energiile și entuziasmul copiilor, părinților și profesorilor. Olimpiada de matematică și Olimpiada de informatică sunt concursuri prestigioase care reușesc să atragă în fiecare an copiii și tinerii spre lumea gândirii abstracte și a creativității algoritmice. Eficiența dar și etica algoritmilor ce ne vor ghida deciziile în viitorul apropiat stă în mâinile lor. Crearea unor competiții variate, interesante și accesibile pentru fetele și băieții din toată țara, ar spori treptat controlul societății românești asupra infrastructurilor digitale. Susținerea învățării informaticii în școli, prin noul curriculum, este de asemenea foarte importantă. Este un moment foarte propice să ne gândim cum putem atrage mai mulți tineri din toată țara, cu experiențe de viață cât mai diferite, în rândul celor ce ne vor coda viitorul.

Felicitări tuturor copiilor, profesorilor, părinților și mentorilor care, prin implicarea lor, au pus pe roate încă o ediție a Olimpiadelor!

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Stăpânii algoritmilor: O examinare a olimpiadelor de informatică și matematică

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”