Statul opreste lucrari la autostrada Bechtel

Lucrarile au fost oprite de catre Inspectia de Stat in Constructii in trei puncte ale celui de-al doilea tronson de autostrada, respectiv portiunea 3C, cu o lungime de 64 km, situata intre Suplacu de Barcau si Bors.

Inspectorii din judetul Bihor au reclamat o solutie de proiectare proasta, care ar fi adus economii firmei Bechtel, dar care ulterior ar fi cauzat distrugerea rapida a unor portiuni de autostrada.

Planurile facute de proiectantii angajati de Bechtel, firma IPTANA, prevad o zona ce nu permite scurgerea apelor pluviale, explica motivele opririi lucrarilor Lucian Chindlea, inspector-sef al Inspectiei Bihor. „Pe unele zone lucreaza bine, pe altele nu“, adauga acesta.

Realizarea unei pante care sa permita scurgerea apei este cu atit mai necesara cu cit „este un teren pacatos, cu straturi argiloase cu un nivel ridicat al apei freatice“. Prezenta apei ar putea determina tasari ulterioare ale corpului autostrazii, crede Chindlea.

„Este mai ieftin sa faci o suprafata orizontala doar din lama buldozerului decit una care sa aiba o inclinare de 5%, cum impun normativele“, spune inspectorul. Exista un precedent: imposibilitatea scurgerii apei din „fundatia“ autostrazii Bucuresti-Pitesti a cauzat distrugerea acesteia pe portiuni importante.

Reprezentantii constructorului Bechtel afirma ca deficienta se intilneste intr-un singur punct. Proiectul celor doua tronsoane de autostrada apartine firmei IPTANA si a fost aprobat de insusi Consiliul Tehnic si Economic al Companiei de Autostrazi, spune Bogdan Sgircitu, director de comunicare la Bechtel. „Intr-adevar, lucrarile au fost oprite, dar intr-un singur punct, pe tronsonul 3C.

Lucrarile le-am facut dupa proiectul realizat de IPTANA si avizat de Consiliu. Inspectia in constructii a invocat anumite normative, iar proiectantul urmeaza sa se edifice asupra acestora. Este vorba de o activitate punctuala care este deocamdata in suspensie.“

Fotografii aflate in posesia consultantului francez Scetauroute, angajat de statul roman sa supravegheze lucrarile, arata mai multe deficiente calitative la executia autostrazii, cum ar fi fisurarea unor grinzi de beton, structuri de armare din otel-beton care stau in apa, alunecari de teren pe aliniamentul viitoarei autostrazi.

Mihai Grecu, director general al companiei de autostrazi, stie de aceste fisuri, dar nu este ingrijorat. „Sint in mai putin de unu la suta din cazuri“, estimeaza acesta. Deficiente de proiectare a autostrazii Transilvania au fost reclamate si de fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu.

Eventuala recuperare a valorii lucrarilor prost efectuate de catre Bechtel, dupa predarea autostrazii, din garantia de buna executie depusa de constructorul american va fi posibila doar partial, deoarece acesta a beneficiat in 2004 de un regim „special“ din partea Companiei de Autostrazi.

Uzual, nivelul garantiei de buna executie este de 10% din valoarea lucrarilor, insa firma Bechtel a economisit aproximativ 30 de milioane de euro, primind acceptul sa constituie un depozit de 5% la dispozitia Companiei.

La o valoare a lucrarilor estimata la 600 de milioane de euro pentru tronsoanele 2B si 3C aflate in lucru (Cimpia Turzii-Cluj si Suplacu de Barcau-Bors), Bechtel a constituit garantii bancare de doar 32 de milioane de euro, in conditiile in care tot Compania de Autostrazi solicita constructorilor de pe Moara Vlasiei- Ploiesti garantii de 20 de milioane de euro, la lucrari de 200 de milioane de euro.

Probleme

Portiunea pe care Inspectia de Stat in constructii reclama nerespectarea normativelor are o lungime totala de 2 km, din care 200 de metri reprezinta portiunea la care s-a lucrat deja si care va trebui remediata de Bechtel, spune Dorin Debucean, director pentru proiecte in cadrul Companiei de Autostrazi.

Cit priveste alunecarile de teren, acesta afirma ca una din cauze o reprezinta reparatiile rambleurilor efectuate iarna, iar microfisurile in beton au aparut ca urmare a unei retete gresite a betonului, la care Bechtel a renuntat ulterior .

„Eu incerc sa merg pe premisa experientei celor de la Bechtel in lucrarile de infrastructura, pina la proba contrara“, spune directorul de proiecte al CNADNR.

integral in Cotidianul