Sari direct la conținut

Statul român a dat greș cu urșii. E pregătit de zimbri? / Ce s-a întâmplat în Polonia după eliberarea animalelor în sălbăticie

HotNews.ro
Statul român a dat greș cu urșii. E pregătit de zimbri? / Ce s-a întâmplat în Polonia după eliberarea animalelor în sălbăticie

La peste 150 de ani de la dispariție, prin efort, visuri îndrăznețe și fonduri de la Banca Mondială și Comisia Europeană, aproape 400 de zimbri trăiesc din nou în România, scrie site-ul Snoop.ro. Dar ce se întâmplă când o specie simbol se reîntoarce în zonele sălbatice din apropierea așezărilor umane? 

Reîntoarcerea zimbrilor în Carpații românești după aproape două secole vine pe fondul unei relații deja complicate dintre oameni și o altă specie sălbatică: urșii bruni.  

Conflictele dintre oameni și urși sunt marcate deopotrivă de lipsa unor măsuri eficiente și de comportamentul adoptat chiar de oameni. 

O arată situația de pe Transfăgărășan, unde turiștii opresc frecvent pentru a face fotografii cu urșii și pentru a le oferi mâncare. Deși hrănirea animalelor sălbatice este interzisă prin lege, aplicarea sancțiunilor este aproape inexistentă: în ultimii zece ani s-au dat doar 18 amenzi.

Ce se întâmplă în Polonia

În ultimul deceniu, polonezii au ucis 396 de zimbri. Unii erau bolnavi sau parte dintr-o turmă afectată de boală. Alții adunaseră prea multe bile negre în interacțiunea cu oamenii.

Ecourile acestor morți au ajuns și-n România, unde exemplul polonez a fost cel mai important când s-a decis reintroducerea zimbrilor în sălbăticia Munților Carpați.   

Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători-Neamț, este omul din spatele primului proiect de reintroducere a zimbrilor în România.

În 2018, anul de dinainte de ultima eliberare, au existat opt incidente în care zimbrii sălbatici au provocat daune în curți. „Am vrut să fim precauți, să nu ajungem relativ repede la conflicte cu comunitățile”, explică.

Cătănoiu înțelege ce se întâmplă cu „așa-numitele exemplare problematice” în Polonia și crede că „ar trebui să discutăm și noi despre cum abordăm acele animale cu comportament deviant”.  

„Dacă se întâmplă ceva, nu avem cadru legal pentru a interveni. Noi nu putem ucide un zimbru care creează probleme în mod repetat. Iar să-l îndepărtezi nu funcționează”, subliniază Cătănoiu. 

Despăgubirile

Doar în 2023, statul polonez a plătit aproape 1 milion de euro în daune către fermierii și localnicii care au suferit pagube de pe urma zimbrilor.  

România pare departe de acest scenariu (despăgubiri de 13.000 euro în ultimul deceniu), nu doar pentru că populația sălbatică este de opt ori mai mică decât cea din Polonia, dar și pentru că zimbrii sunt distribuiți în trei areale diferite din Munții Carpați. 

Însă discuția nu e doar despre valoarea pagubelor materiale produse de zimbri, ci despre cum acestea erodează imaginea unui animal salvat de la dispariție.

În Polonia, fragmente de gloanțe au fost descoperite în zece zimbri la granița cu Germania. Nu au fost vânați pentru carne sau trofee, ci pur și simplu pentru că cineva nu a mai suportat să-i vadă liberi.  

Citește articolul complet pe Snoop.ro.

INTERVIURILE HotNews.ro