Sari direct la conținut

Stilul de viață sănătos compensează cu 5 ani riscul genetic de moarte timpurie. Un studiu realizat pe durata a 13 ani

HotNews.ro
Alergare pe munte, Foto: Alerg.ro
Alergare pe munte, Foto: Alerg.ro

Chiar dacă genetica ne poate expune pe unii dintre noi la un risc mai mare de moarte timpurie, un stil de viaţă sănătos ne-ar putea ajuta să reducem în mod semnificativ riscurile de deces, potrivit unui nou studiu. Un stil de viaţă sănătos poate compensa impactul geneticii cu peste 60% şi poate adăuga încă cinci ani la durata de viaţă, informează News.ro.

Cercetarea a constatat că deşi genetica poate însemna un risc cu 21% mai mare de moarte timpurie, oamenii îşi pot îmbunătăţi şansele pentru o viaţă mai lungă. Acest risc ar putea fi atenuat cu aproximativ 62% în cazul persoanelor cu o predispoziţie genetică, a declarat autorul principal, dr. Xue Li, decan al Şcolii de Sănătate Publică de la facultatea de medicină a universităţii Zhejian din China.

Studiu realizat pe un eșantion de 350.000 de oameni

Multe studii au arătat legătura dintre un stil de viaţă sănătos şi longevitate, iar altele au subliniat componenta genetică în durata de viaţă, dar raportul publicat luni în revista BMJ Evidence-Based Medicine, a explorat modul în care cele două se corelează.

Cu date de la peste 350.000 de persoane şi informaţii despre genetica, educaţia, statutul socio-economic şi istoricul bolilor acestora, acest studiu a avut o metodologie solidă, a declarat dr. Aladdin Shadyab, profesor asociat de sănătate publică şi medicină la Universitatea California din San Diego, care nu a fost implicat în cercetare.

Este bine stabilit faptul că unele persoane sunt predispuse genetic la o durată de viaţă mai scurtă. De asemenea, este bine cunoscut faptul că factorii legaţi de stilul de viaţă, mai exact fumatul, consumul de alcool, dieta şi activitatea fizică, pot avea un impact asupra longevităţii. Cu toate acestea, până în prezent, nu a existat nicio cercetare care să descifreze în ce măsură un stil de viaţă sănătos poate contrabalansa riscurile genetice.

Eşantionul a fost alcătuit din persoane cu ascendenţă europeană, astfel încât este limitat în ceea ce priveşte populaţiile la care poate fi aplicat. Cercetătorii au acordat fiecărui individ un scor de risc poligenetic, ce rezumă prezenţa mai multor gene despre care s-a constatat că au un impact asupra duratei de viaţă a oamenilor, potrivit studiului.

Participanţii la studiu au primit, de asemenea, un scor bazat pe modul în care au aderat la principiile unui stil de viaţă sănătos, iar apoi au fost urmăriţi timp de 13 ani în medie pentru a vedea dacă au avut o durată de viaţă scurtă, intermediară sau lungă.

Stilul de viață poate amâna moartea cu 5 ani

În cazul persoanelor care prezentau atât un risc genetic pentru o durată de viaţă scurtă, cât şi un stil de viaţă nesănătos, acestea aveau de două ori mai multe şanse de a muri prematur decât cele fără risc genetic şi un stil de viaţă mai sănătos, a declarat Li, care este, de asemenea, director al Institutului Naţional pentru Ştiinţa Datelor în Sănătate şi Medicină al Universităţii Zhejiang.

Persoanele cu risc genetic ar putea să-şi prelungească durata de viaţă cu până la 5,5 ani cu un stil de viaţă sănătos, au arătat datele. „Aderarea la un stil de viaţă sănătos ar putea atenua substanţial reducerea duratei de viaţă pentru persoanele cu predispoziţie genetică la o durată de viaţă mai scurtă”, a spus Li.

Între timp, persoanele cu un stil de viaţă nesănătos au o şansă cu 78% mai mare de a muri prematur, indiferent de riscul genetic, au constatat cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii Zhejiang din China şi de la Universitatea din Edinburgh. Studiul a adăugat că a avea un stil de viaţă nesănătos şi gene cu durată de viaţă mai scurtă a crescut peste dublu riscul de deces timpuriu în comparaţie cu persoanele cu gene mai norocoase şi stiluri de viaţă sănătoase.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că oamenii par să aibă un anumit grad de control. Riscul genetic al unei durate de viaţă mai scurte sau al unei morţi premature poate fi compensat de un stil de viaţă favorabil cu aproximativ 62%, au constatat ei. „Participanţii cu risc genetic ridicat ar putea prelungi cu aproximativ 5,22 ani speranţa de viaţă la vârsta de 40 de ani cu un stil de viaţă favorabil”, au scris cercetătorii

Patru factori esențiali în stilul de viață

Studiul a urmărit persoanele timp de 13 ani în medie, timp în care au avut loc peste 24.000 de decese. Participanţii au fost grupaţi în trei categorii de durată de viaţă determinată genetic, inclusiv lungă (20,1%), intermediară (60,1%) şi scurtă (19,8%), şi trei categorii de scoruri privind stilul de viaţă, inclusiv favorabile (23,1%), intermediare (55,6%) şi nefavorabile (21,3%).

Cercetătorii au folosit scoruri de risc poligenic pentru a analiza mai multe variante genetice care predispun genetic în general o viaţă mai lungă sau mai scurtă a unei persoane. Alte scoruri au analizat dacă persoanele au fumat, au consumat alcool, au făcut exerciţii fizice, care era aspectul lor corporal, dacă urmau o dieta sănătoasă şi aspecte legate de somn.

Studiul a fost unul observaţional, ceea ce înseamnă că a putut determina asocierile, dar nu a putut spune cu siguranţă că aceste comportamente au fost cauza directă a schimbărilor în durata de viaţă. „Studiul a identificat o combinaţie optimă de stil de viaţă care conţine patru factori de stil de viaţă – lipsa fumatului actual, activitate fizică regulată, durata adecvată a somnului şi o dietă sănătoasă – care a oferit beneficii mai bune pentru prelungirea duratei de viaţă umană”, a declarat Li.

Somnul adecvat a fost definit în cadrul studiului ca fiind de şapte până la opt ore pe noapte. Actualele Ghiduri de activitate fizică pentru americani recomandă cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată şi două zile de antrenament de forţă pe săptămână pentru adulţi. Consumul moderat de alcool este definit, în Statele Unite ca fiind o limită de două băuturi pe zi pentru bărbaţii adulţi şi o băutură pe zi pentru femeile adulte, potrivit Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro