Magiunul de Topoloveni, primul produs tradițional românesc recunoscut de UE, eliminat de pe rafturile Metro. "I-am dat în judecată. Voiau să ne ia borcanul cu 9,5 lei și îl puneau pe raft cu 30 de lei"

Bibiana Stanciulov, proprietara firmei care produce Magiunul de Topoloveni, unul dintre cele mai cunoscute branduri alimentare românești, dezvăluie publicului HotNews.ro în ce constă procesul pe care l-a intentat rețelei Metro. ”Retailerii schimbă des oamenii, nu poți construi o relație de încredere în afaceri. Le-am explicat în toate limbile pământului și, pentru că ne-au delistat, i-am dat în judecată”, a spus Stanciulov.

• Reacția ministrului Agriculturii, aici
• Ca și în cazul înghețatei românești din Teleorman, care a avut aceeași problemă cu Carrefour, magiunul de Topoloveni susține că retailerul Metro nu are dreptate ca să invoce ”lipsa volumelor” de marfă a producătorului român ca motiv al scoaterii din magazine.
• Rugat de HotNews.ro să explice situația, Metro nu a răspuns, până la publicarea acestui articol.

Sonimpex Topoloveni este de asemenea furnizor al Casei Regale din anul 2010 pentru Magiunul de prune Topoloveni .

Cazul fabricii de înghețată din Teleorman, neprimită sau delistată de 7 dintre cele 10 mari rețele comerciale, nu este o excepție au declarat pentru Hotnews.ro mai mulți antreprenori români din industria alimentară.

Bibiana Stanciulov este fondatoarea și proprietara Sonimpex Topoloveni SRL, firma care produce magiunul cu același nume. Vreme de 20 de ani, spune Stanciulov, magiunul a fost distribuit prin Metro, alături de alte mari retaileri. Apoi s-a întâmplat ceva.

Stanciulov: „Costul cu energia electrică a crescut cu 250% iar cel al gazelor cu 172% ”

La începutul lunii noiembrie 2022, reprezentanții Sonimpex au fost notificați că articolul „Magiun de prune Topoloveni” subperformează și au refuzat să încheie un nou contract pentru anul 2023.

„Reprezentanții Metro au încercat să impună pentru anul 2023, achiziția unui borcan de magiun cu 9,4 lei, deși le-am comunicat că au crescut costurile: cel cu manopera a crescut cu 8%, costul cu energia a crescut cu 250% pentru curentul electric și cu 172% pentru gaze naturale. Iar costul cu ambalajul a crescut cu 64%, după cum costul cu achiziționarea prunelor a crescut cu 24%.

Rugat de HotNews.ro să explice situația, Metro nu a răspuns, până la publicarea acestui articol. În momentul în care vom obține poziția oficială a rețelei o vom publica deîndată.

„Le-am explicat în toate limbile pământului, dar nu au vrut să asculte, preferând o poziție de forță

„Le-am explicat în toate limbile pământului, dar nu au vrut să asculte, preferând o poziție de forță”, afirmă Bibiana Stanciulov.

Retailerii își schimbă personalul foarte foarte des, inclusiv la nivel de conducere, așa încât e foarte dificil să dezvolți o relație personală, în sens de business, și de încredere cu cineva de acolo, susține managerul firmei care produce Magiunul Topoloveni.

„Se stabilise că avem o creștere de 30% a cifrei de afaceri la Metro, crescuseră și comenzile. Deci nu puteau să spună că nu se vinde magiunul- acesta fiind unul dintre motivele invocate pentru care nu se poate expune din nou la raft”, povestește proprietara.

„E paradoxal: dacă eu am creștere în vânzări, de ce îl elimini de la raft? În al doilea rând, eu nu-i pot impune retailerului prețul a care să vândă produsul. Ajunseseră la un adaos de 200%, iar eu nu puteam să le spun că la un asemenea preț este imposibil să vândă. Ajungea la 30 lei borcanul. Poate că merită și 10 euro, poate și 15 euro, pentru că într-adevăr este un medicament, dar nu la nivelul de venituri ale oamenilor din România”, susține Stanciulov.

Producătoarea: fiind un produs tradițional, nu poate fi invocat volumul mic

Proprietara Magiunului Topoloveni susține că decizia Metro se izbește de faptul că produsul este înregistrat pe scheme de calitate naționale și/sau europene. Topoloveni are statutul de produs tradițional, recunoscut la nivel UE. Nu înseamnă că nu poate fi delistat, dar numai în anumite condiții.

Stanciulov spune că potrivit Legii 81/ 2022 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, este interzis ca un retailer să refuze listarea unui produs alimentar înregistrat pe scheme de calitate naționale și/sau europene ofertat de către un furnizor, pe motivul lipsei volumelor și a sezonalității acestuia.

Magiun de Topolveni. Sursa foto: Sonimpex Topoloveni

Instanțele au plimbat dosarul între ele

„Am apreciat conduita Metro ca fiind contrară Legii nr. 81/2022 cel puțin pentru că încalcă interdicțiile prevăzute de art. 3 pct. 20 și 23 din acest act normativ, respectiv interdicția de a delista un produs alimentar pentru a pune presiune pe un furnizor în scopul acceptării prețului defavorabil furnizorului”, susține Bibiana Stanciulov.

Acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – secția a VI-a (pentru litigii între profesioniști). Secția a a VI-a a declinat competența în favoarea unei secții civile. Secția civilă care a primit dosarul a declinat competența în favoarea secției a VI-a, iar conflictul de competență a fost tranșat de Curtea de Apel București la 21.03.2024 prin stabilirea competenței în favoarea secției civile, cu motivarea că litigiul poartă asupra unui contract civil.

„Până în prezent nu am primit citație de la Tribunalul București – secția a IV-a civilă, deși sentința de stabilire a competenței am primit-o la 12.04.2024”, mai spune Bibiana Stanciulov.

Acționara Magiunului Topoloveni amintește că produsul a fost în ultimii 3 ani pe primul loc în lume potrivit Taste Atlas la categoria din care face parte. Taste Atlas este o platformă de recomandări și ierarhizare a produselor din diverse categorii.

Interior din fabrica de la Topoloveni. Sursa: Sonimpex Topoloveni

Și-au făcut magazin online

În pandemie Sonimpex a deschis un magazin digital. „Am 70 de ani, sunt de profesie sociolog și nu m-am gândit o secundă că se pot vinde borcane pe internet. Uite că se pot vinde”, spune Bibiana Stanciulov.

Ea spune că unii producători care vor să înșele au început să pună gelatină și diverse zaharuri, diverși îndulcitori de ultimă generație, pe care foarte greu îi depistezi la câte un laborator.

Magiunul de Topoloveni a ajuns pe masa Papei Francisc. De două ori

„Uitați, o să vă spun un lucru: eu nu suport politica. Pentru că, dacă ești sociolog, ai un simț al mirosului mai dezvoltat…Dar sunt doi oameni: Alina Ghorghiu, care este senator PNL de Argeș, și care a insistat la dl Barbu, minsitrul Agriculturii (PSD) ca magiunul de prune să intre pe lista acelor produse cu adaos limitat”, povestește proprietara magiunului.

„Vreau să vă spun că nu-i cunosc personal pe niciunul dintre cei doi. De asemenea, actualul papă, Papa Francisc a primit prima dată, magiun de Topoloveni de la președintele Iohannis, în 2019. A doua oară a primit și de la premierul Ciolacu”, mai spune dna Stanciulov.

Sonimpex Topoloveni lucrează în prezent cu mai mulți retaileri mari, excepție făcând LIDL, Penny și Metro.

Produse copiate sau falsificate

Lidl a copiat în mod ilegal magiunul nostru, spune Stanciulov. „I-am dat în judecată pe cei de la Lidl pentru că ne dăm seama când un magiun nu este de fapt magiun și le-am demonstrat chiar prin institutul lor din Germania că au prezentat analize false de laborator”, explică Stanciulov un proces mai vechi.

De asemenea, Sonimpex se judecă cu familia lui Mohammad Murad, care are gardul lipit de cel al fabricantului celebrului magiun o fabrică unde produce sub brandul „Bunătăți de Topoloveni”.

„Ne desparte un gard! Familia Murad cu acele „Bunătăți de Topoloveni” au copiat în mod ilegal indicația noastră geografică protejată magiun de prune Topoloveni, care include toponimul. Ceea ce e interzis. Am notificat de catralioane de ori ANPC-ul și le-am zis: Bine, n-aveți bani să faceți analize, mergeți și verificați pe nota de intrare-recepție cât de prune au intrat și cât magiun s-a produs!”.

Stand cu magiun de Topoloveni. Sursa foto: INQUAM Photos_George_Calin

Ce presupune recunoașterea europeană ca „produs tradițional”

Magiunul de Topoloveni figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale.

Atunci când denumirea unui produs este publicată în jurnalul oficial al UE ca marcă protejată înseamnă că acestui produs i-au fost recunoscute autenticitatea, tradiţia, istoria, aria geografică, reputaţia şi calităţile excepţionale.

Magiunul de prune produs la Topoloveni-Argeş este plasat în gama premium pe piaţa alimentelor conservate din Uniunea Europeană. Este primul produs alimentar românesc care a obţinut acestă certificare.

Bibiana Stanciulov, sociolog de profesie şi fost om de radio, s-a apucat de afaceri imediat după ’89, când, spune ea, salariul de la stat nu-i mai ajungea să-şi crească copilul.

„Am lucrat timp ca reporter şi realizator de emisiuni la Radio România, dar cum la vremea aceea salariul de ziarist la stat era insuficient pentru a întreţine două persoane, pe fiica mea şi pe mine – eu sunt văduvă încă din 1986 -, m-am decis să fac altceva. Drept care am făcut şi eu ce făceau mulţi români, atunci la începutul anilor ’90, mi-am deschis o societate cu răspundere limitată”, spune femeia de afaceri.

Primul magiun, livrat la butoi, în Germania

A intrat mai întâi în comerţul cu conserve, livrând produse de acest fel în special Armatei, iar în urma unui contract păgubos încheiat la întâmplare, s-a ambiţionat să-şi construiască propria fabrică.

După o licitaţie precipitată, Stanciulov a cumpărat o secţie a unei fabrici de conserve dezafectate de la Topoloveni, Argeş. “A costat vreo 320 de milioane de lei vechi. Nici nu văzusem ceea ce cumpărase. M-am trezit că am dat banii, luaţi cu împrumut de la bancă, pe un morman de fiare vechi şi de betoane. Ce era să mai fac?! M-am apucat de treabă aşa cum m-am priceput”.

„Mai întâi am căutat lista de beneficiari ai fostei fabrici, după care am început cu ajutorul fostei şefe de secţie Cecilia Gageanu să aducem înapoi oamenii care lucraseră acolo până când fabrica fusese închisă de stat şi care erau şomeri. Magiunul a mers, însă, cel mai bine la vânzare. Timp de aproape opt ani, produsul a fost exportat în proporţie de 90% în Austria şi Germania, în butoaie de 250 de kilograme. Austriecii îl revindeau la borcan, cu etichetă de-a lor şi un adaos de zahăr peste măsură. M-am ambiţionat atunci, pentru că îl cumpărau la preţ de materie primă de la noi şi-l vindeau de cinci ori mai scump la ei ca produs finit. Aşa că, acum, îl vindem numai la borcan, cu etichetă românească”, spune Bibiana Stanciulov.

După multe cercetări ştiinţifice, Bibiana Stanciulov a reuşit să convingă pe toată lumea că magiunul de la Topoloveni n-are zahăr, E-uri sau alţi conservanţi, ci numai prune: “Este bun pentru oricine, de la copii de şase luni la bolnavii de diabet, pentru că nu are zahăr. Ăsta e şi secretul: combinaţia a patru soiuri de prune”, explică proprietara fabricii de la Topoloveni. Și atitudinea, adaugă ea.