Poluare extremă în București: Valori foarte mari pentru particulele PM 2,5 și PM 10 și cele mai afectate zone

Poluare extremă vineri noapte și sâmbătă dimineață în București deși traficul, unul dintre principalii poluatori, a fost foarte redus. Pentru particulele PM 2,5, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului – Airly.org – a înregistrat valori instant de până la 7 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică. Aceste zone au fost marcate pe hartă cu culoarea violet și indicativul de poluare extremă. Și pentru PM10 au fost înregistrate valori de 3-4 ori mai mari în oraș și la periferie.

• Până acum autoritățile nu au avut nicio reacție.

Cele mai mari depășiri au fost înregistrate în comunele de lângă București.

De exemplu, la stația de pe Șoseaua București Târgoviște s-au înregistrat valori instant de până la 95 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică. Depășirea este extraordinară față de restul orașului.

În Voluntari s-au înregistrat valori instant de până la 12 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică.

În București, pentru PM 2,5 depășirile au fost mai mici, de maxim 10 ori peste limita zilnică recomandată de OMS. Cele mai mari depășiri au fost în Bucureștii Noi și în zona Șoseaua București-Măgurele.

Și platforma aerlive.ro a înregistrat depășiri spectaculoase.

Senzorii au început să se înroșească de vineri seara, de la ora 19.00, vârful a fost atins pe la ora 22.00, apoi a rămas aproape constant până sâmbătă dimineața la ora 9.00, semn că orașul nu se ventilează. De la ora 10.00 poluarea a început să scadă câte puțin.

Potrivit măsurătorilor oficiale, din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității aerului, în ultimele 24 de ore au măsurat concentrațiile de PM 2,5 16 stații, iar cele mai mari depășiri au avut loc la:

• B27 – stația din Voluntari – a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 49 și 185 micrograme pe metru cub
• B30 – stația din Buftea – a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 57 și 150 micrograme pe metru cub
• B9 – stația din Bucureștii Noi – a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 51 și 131 micrograme pe metru cub
• B10 – stația din Chiajna – a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 64 și 78 micrograme pe metru cub
• B11 – stația Bragadiru – a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 54 și 70 micrograme pe metru cub

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit standardul pentru concentrația zilnică medie de particule PM2.5 la 25 micrograme pe metru cub, iar standardul anual este de 10 micrograme pe metru cub.

Valorile limită ale OMS pentru concentrația zilnică medie de particule PM10 este de 45 de micograme pe metru cub.

De ce este Bucureștiul poluat

Potrivit studiilor făcute până acum de Primăria Capitalei, Institutul Național de Sănătate Publică, cei mai mari poluatori sunt traficul (45%) și încălzirea rezidențială (45% – aici intră sistemul centralizat și încălzirea individuală – sobe, centrale, alte surse de încălzire).

Mai sunt și arderile de deșeuri din jurul Bucureștiului. Acestea nu apar în rapoartele oficiale, însă fostul comisar șef al Gărzii de mediu, Octavian Berceanu, declara într-un interviu acordat HotNews.ro, că ​principalul poluator din București este traficul, însă pe locul doi se află arderile ilegale de deșeuri. Acesta spunea că după ce Garda de Mediu a mers aproape zilnic pe teren și a redus mult acest fenomen, calitatea aerului s-a îmbunătățit considerabil.

În lunile aprilie-octombrie, aerul din București este cât de cât respirabil, cu mici excepții. Probleme majore sunt din noiembrie până în aprilie când, pe lângă trafic și arderile de deșeuri, pornește și încălzirea rezidențială.

Încălzirea rezidențială este compusă din sistemul centralizat – unde CET-urile respectă normele de mediu, după cum spun reprezentanții ELCEN, și încălzirea individuală – centrale, sobe, șamd.

CET-urile sunt monitorizate tot timpul, însă pe ultimul segment este un mare vid de informație. Nu știm câte gospodării au centrale, cât poluează fiecare, câte gospodării au sobe, ce pun oamenii respectiv pe foc.

Citește aici mai multe explicații.

Cum ne afectează poluarea

Și anul trecut, din octombrie până în mai, și acum doi ani, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic. Singurul care a vorbit deschis despre acest fenomen a fost fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, demis în septembrie de premierul Florin Cîțu.

Citește aici un reportaj cu explicațiile lui Octavian Berceanu și fenomenul Sintești.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

„Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.

Despre poluarea cu particulele PM10 și PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuia atinsă până la 1 ianuarie 2020

PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte poluării asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație de pulberi peste limite poate cauza cancer și moartea prematură.