Vlad Mixich: România face cele mai puține teste pentru coronavirus din UE, cu excepția Ungariei, Bulgariei și Greciei. Creșterea capacității de testare, esențială pentru ieșirea sigură din izolare

România testează cei mai puțini suspecți de coronavirus la mia de locuitori dintre țările Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, Bulgariei și Greciei, atrage atenția Vlad Mixich, expert în politici de sănătate. Creșterea capacității de testare este esențială pentru o strategie de exit din izolare care să protejeze sănătatea publică și în același timp să permită reactivarea economiei, subliniază Vlad Mixich, adăugând că în lipsa acesteia „ne cam jucăm cu focul!”.

România este în acest moment pe unul dintre ultimele locuri la numărul de teste efectuate la mia de locuitori dintre țările Uniunii Europene. Doar Ungaria, Bulgaria și Grecia stau mai prost decât noi, spune Vlad Mixich, președintele Observatorului Român de Sănătate, ONG care derulează, în această perioadă, și o campanie de informare în contextul epidemiei de coronavirus, împreună cu Ministerul Sănătății.

Indicatorul care arată că planul de exit din distanțarea socială este unul serios este „teste-teste-teste”. Dacă planul respectiv prezintă o strategie în detaliu care are în centru testarea înseamnă că „e treabă serioasă și gândită”. În caz contrar, „sunt fumigene și cercele”, atrage atenția Vlad Mixich.

România testează astăzi de 6 ori mai puțin decât Estonia, de 4 ori mai puțin decât Slovenia și de 3 ori mai puțin decât Cehia.

Dacă ne comparăm cu țările puternice care sunt considerate modele în testarea pentru coronavirus, România testează astăzi de 5 ori mai puțin decât Germania, explică Vlad Mixich.

Vlad Mixich subliniază că toate aceste comparații sunt făcute pentru teste la o mie de locuitori, pentru a diminua efectul diferențelor numărului de locuitori.

De la izbucnirea crizei de sănătate în România a trecut mai mult de o lună și jumătate, timp suficient pentru ca autoritățile să organizeze un program de creștere a capacității de testare (cu cele 3 elemente necesare: creșterea numărului de aparate, creșterea numărului de specialiști, creșterea numărului de spații cu circuite amenajate). Vârfurile de testare din ultimele două luni arată că țara noastră și-a crescut capacitatea de testare zilnică/mia de locuitori de 1,8 ori.

„E ok, dar nu e suficient. În vremea celei mai mari crize de sănătate publică a ultimelor decenii, ok NU e suficient”, este concluzia lui Vlad Mixich.

El precizează că toate sursele folosite pentru aceste date sunt oficiale, agregatorul fiind ourworldindata.org.

Cele 4 mari categorii de teste care detectează coronavirusul

Există 4 mari categorii de teste prin care se poate detecta coronavirusul:

1. Cele care detectează dacă ești infectat acum (teste moleculare RT-PCR) care sunt precise, dar necesită multe resurse. Sunt singurele teste cu adevărat solide în prezent.

„Noi în România avem mare nevoie să creștem capacitatea de testare moleculară: nu doar aparatura, dar și personal suficient și spații fizice suficiente (pentru că e nevoie de circuite pentru asta). Orice ar spune autoritățile, nu avem încă suficientă capacitate de testare de acest tip pentru a o folosi într-o strategie de exit. Asta nu înseamnă că nu putem crește această capacitate. Dar e nevoie repede de așa ceva. Ce se face concret pentru asta?”, arată Vlad Mixich.

2. Celelalte 3 categorii de teste care pot fi folosite pentru coronavirus sunt fie în dezvoltare (adică nu sunt disponibile încă pentru folosire în masă), fie nu sunt încă suficient de precise.

Testele serologice rapide (care identifică anticorpii, practic îți spun dacă ai fost infectat) merită o mențiune specială. „În prezent sunt foarte multe disponibile pe piață, dar la fel de multe sunt țepe. Nu sunt suficient de bune! Astfel de țepe și-au luat englezii, spaniolii, unele state americane care au cumpărat milioane de bucăți care s-au dovedit ulterior a fi foarte proaste”, arată Vlad Mixich.

E motivul pentru care Germania a început să-și producă singură astfel de teste serologice și va începe în mai o serie de 3 studii epidemiologice pentru a aprecia dimensiunea răspândirii virusului în populația. Primele rezultate ale studiilor germane vor veni în iunie.

„Vorbim de studii cu design corect, nu fumigene în care se testează preferențial doar în orașul condus de un primar cu care e prieten un domn profesor”, mai spune Vlad Mixich.

Precizia testelor serologice rapide este foarte importantă dar greu de apreciat de cei care nu sunt de meserie, mai atrage atenția Vlad Mixich:

„O explicație relativ simplă: un test care dă greș în 5% din situații spunând că de fapt omul testat a avut coronavirus deși nu a avut (fals pozitiv) nu e suficient de bun. De ce? Pentru că dacă în comunitatea testată avem 5% din oameni cu adevărat infectați cu coronavirus, înseamnă că la testarea întregii comunități vom avea la fel de mulți fals identificați, ca și corect identificați. E un simplu joc al numerelor mari.

Dar asta nu înseamnă că precizia acestor teste serologice rapide nu va crește în viitor. Mai avem și alternativa testelor rapide moleculare, dar acolo apare și o chestiune financiară: ele pot fi efectuate doar pe aparatura anumitor companii.

Astăzi foarte mulți lucrează la îmbunătățirea calității acestor teste și ar fi excelent ca autoritățile române să urmărească permanent evoluția în domeniu ca atunci când apare ceva suficient de bun să fim printre primii care le vom avea. Ele sunt cheia întoarcerii rapide la o viață economică normală, ele sunt cel mai important element în perioada post-restricții.”