Certificatul COVID ar putea să aibă o durată de aplicare de un an / Documentul, care ar urma să devină operațional din iunie, nu va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea în UE

Statele membre au stabilit pentru un an durata de aplicare a reglementării privind certificatul european de sănătate destinat facilitării călătoriilor în UE, conform textului adoptat miercuri de ambasadorii celor douăzeci şi şapte de state ale blocului comunitar, regulă ce urmează să fie negociată cu parlamentarii europeni, relatează AFP, potrivit Agerpres. Certificatul COVID pe care îl pregătesc instituţiile Uniunii Europene, cu scopul ca acesta să devină operaţional din luna iunie, nu va fi un paşaport care să permită automat cetăţenilor să-şi recupereze libertatea de mişcare în UE.

Propunerea iniţială a Comisiei Europene prevedea ca acest „certificat verde digital” – care ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul lunii iunie – să fie valabil până când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va declara că pandemia de COVID-19 a luat sfârşit.

Dar statele membre, refuzând ca aplicarea acestuia să depindă de un organism din afara UE, au modificat această dispoziţie. Textul prevede ca această reglementare să se aplice timp de 12 luni de la intrarea sa în vigoare, urmând ca executivul european să facă un raport de evaluare cu trei luni înainte de sfârşitul acestei perioade.

Potrivit textului, o suspendare sau o prelungire trebuie să aibă loc în cadrul unei proceduri legislative ordinare implicând Consiliul (care reprezintă statele membre) şi Parlamentul European şi nu doar Comisia.

Ţările Uniunii Europene (UE) au ajuns miercuri la o poziţie comună pentru a demara negocierile în Parlamentul European asupra certificatului COVID, pentru a putea deveni operativ vara aceasta, dar care nu va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea, potrivit unui document la care a avut acces agenţia EFE.

„În mai puţin de o lună Consiliul a ajuns la o poziţie comună pentru negocierile din Parlament”, a anunţat preşedinţia portugheză a UE, după reuniunea ambasadorilor Celor 27 în faţa instituţiilor desfăşurată miercuri dimineaţă.

Însă certificatul documentul pe care îl pregătesc instituţiile Uniunii Europene, cu scopul ca acesta să devină operaţional din luna iunie, nu va fi un paşaport care să permită automat cetăţenilor să-şi recupereze libertatea de mişcare în UE.

„Pentru a evidenţia principiul nediscriminării, în special faţă de persoanele nevaccinate, partea operativă a reglementării principale prevede explicit că deţinerea unui ‘Certificat Verde Digital’ nu este o condiţie prealabilă pentru a exercita dreptul la libera circulaţie”, se arată în textul aprobat de statele membre la care a avut acces EFE.

Certificatul verde digital sau adeverința electronică verde este destinat să faciliteze călătoriile europenilor și va constitui dovada că deținătorul:

a fost vaccinat împotriva COVID-19
a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2
s-a vindecat de COVID-19

Referitor la măsurile antiepidemice de la frontierele lor, cele 28 de state membre au reformulat o dispoziţie care prevede că orice stat care impune restricţii (carantină sau altele) deţinătorilor respectivelor certificate ar trebui să vină cu explicaţii în faţa Comisiei Europene.

”Utilizarea certificatului verde digital în scopul ridicării restricţiilor trebuie să rămână în responsabilitatea statelor membre”, se menţionează în document.

În condiţiile în care mai multe ţări au început deja să implementeze propriile certificate, textul prevede o perioadă de tranziţie de şase săptămâni pentru ca aceste ţări să îşi poată adapta sistemul la cadrul european comun.

Cine va beneficia de adeverința electronică verde

Acest instrument vizează cele 27 de ţări ale UE, precum şi state care nu sunt membre ale UE, dar care fac parte din spaţiul Schengen: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. De asemenea, au fost adăugate dispoziţii privind recunoaşterea certificatelor emise de ţări din afara UE.

Acest certificat „este foarte important pentru cetăţenii noştri, societăţile noastre şi relansarea economiilor noastre”, a subliniat într-un comunicat de presă premierul portughez Antonio Costa, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, salutând un „prim pas”.

Proiectul de reglementare este supus unei proceduri legislative accelerate pentru a fi pregătit la timp pentru sezonul turistic estival.

Parlamentul European urmează să ia o decizie la sfârşitul lunii aprilie şi să formuleze amendamente, după care vor începe negocieri între cele trei instituţii pentru a ajunge la un acord cu privire la textul final.

Elementele-cheie ale regulamentului propus astăzi de Comisie sunt următoarele:

Adeverința electronică verde va acoperi trei tipuri de adeverințe – adeverințele de vaccinare, adeverințele privind testarea pentru SARS-CoV-2 (prin teste RT-PCR sau teste antigenice rapide) și adeverințele pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19.
Adeverințele vor fi eliberate în format digital sau pe suport de hârtie. Ambele vor avea un cod QR care va conține informații esențiale necesare, precum și o semnătură digitală care să ateste autenticitatea adeverinței.
Comisia va institui un portal și va sprijini statele membre să dezvolte programe informatice pe care autoritățile să le poată utiliza pentru a verifica toate semnăturile de pe adeverințe în întreaga UE. Datele cu caracter personal ale deținătorilor de adeverințe nu sunt transmise către portal și nu sunt păstrate de statul membru care efectuează verificarea.
Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent, precum și în limba engleză.

Va fi o condiție pentru călătorie?

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, spunea în martie că adeverința care facilitează libera circulație nu va fi condiția esențială pentru a putea călători, statele membre UE fiind obligate să ofere alternative.

„Nu va fi o condiție esențială pentru călătorie. Statele membre sunt obligate să ofere o alternativă. Se va supune unui alt fel de restricții pe care statul respectiv îl va cere”, a mai spus Adina Vălean.
Nu este un paşaport, ci un document unic european, ”o dovadă pentru o situaţie în care un cetăţean al unui stat membru se poate afla”.
Și anume dacă are un vaccin făcut, dacă are un test PCR făcut sau a trecut prin boală și în consecință are o imunitate naturală. În momentul de față, cetățenii din România știu foarte bine că atunci când merg și fac vaccinul, primesc un certificat de vaccinare, sunt introduși într-o bază de date națională. De asemenea, când fac un test PCR primesc o dovadă a rezultatului testului. Toate acestea, în România și în alte țări, arată complet diferit. Când cineva circulă dintr-un stat în altul există probleme de recunoaștere a acestor documente între statele membre. Prin acest regulament, Comisia propune astăzi (17 martie – n.r.) unificarea, standardizarea acestor certificate pentru a nu mai întâlni situații în care se solicită aceste documente la intrarea într-un stat european, iar dacă nu corespund, atunci acea persoană se poate regăsi în situația să fie întors din drum”.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea.

Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor. Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

Citește și:

Certificatul COVID ar putea să aibă o durată de aplicare de un an / Documentul, care ar urma să devină operațional din iunie, nu va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea în UE

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală