Ești vaccinat? Acești 4 factori pot să-ți crească riscul de a face Covid-19

La aproximativ două săptămâni după ce v-ați inoculat contra Covid-19, nivelul anticorpilor ajunge la apogeu și sunteți considerat complet vaccinați. Dar, așa cum au descoperit unele persoane în cel de-al patrulea val al pandemiei, nici două doze complete de vaccin nu garantează o protecție de 100% împotriva infecției, scrie Jerusalem Post.

Infectarea unui vaccinat este destul de asemănătoare cu cea a unui nevaccinat, dar există totuși diferențe importante.

Un studiu pe tema manifestării Covid-19 arată că cele mai frecvente cinci simptome în rândul persoanelor vaccinate infectate cu coronavirus sunt: dureri de cap, curgerea nasului, strănut, dureri în gât și afectarea simțului olfactiv.

Nevaccinații au două simptome Covid în plus

Dar, în lipsa vaccinului, există alte două simptome de care cei vaccinați sunt scutiți: febra și tusea persistentă.

Un studiu care a comparat simptomele în rândul persoanelor vaccinate și nevaccinate a constatat că o persoană vaccinată și infectată cu coronavirus avea cu 58% mai puține șanse de a face febră.

Cei mai mulți dintre cei care s-au imunizat și apoi s-au infectat au spus că s-au simțit mai degrabă ca și cum ar fi avut o răceală minoră.

O altă diferență este reprezentată de riscul de a fi spitalizat. Cei vaccinați au o șansă mult mai mică de a fi spitalizați din cauza simptomelor și au mai puține șanse să sufere de simptome pe termen lung, adesea denumite ”COVID lung”.

Pe de altă parte, riscul de a te infecta în ciuda vaccinului nu este egal pentru toată lumea, existând patru factori care cresc acest risc.

1 – Tipul de vaccin

Studiile clinice efectuate înainte de aprobarea diferitelor vaccinuri, precum și datele colectate după începerea campaniei de vaccinare a populației la nivel mondial, au acordat fiecăruia dintre vaccinurile aprobate un punctaj în ceea ce privește reducerea relativă a infecției.

În cazul vaccinului Pfizer, cel mai răspândit în lumea occidentală, acesta are o eficiență de 95% în ceea ce privește reducerea infecției. Vaccinul Moderna este foarte aproape, cu o eficiență de 94%.

Alte vaccinuri care au fost aprobate și administrate la nivel mondial au avut rezultate ceva mai slabe: vaccinul Johnson & Johnson – 66%, iar vaccinul AstraZeneca – 70%.

Așadar, cineva care a fost vaccinat cu unul dintre ultimele două are o protecție ușor mai puțin eficientă decât cineva vaccinat cu Pfizer sau Moderna.

2 – Timpul scurs de la primirea ultimei doze

Perioada de timp care trece de la administrarea vaccinului se dovedește a fi unul dintre cei mai importanți factori asupra nivelului de anticorpi și, prin urmare, și asupra calității imunizării.

Acesta este motivul pentru care multe țări au decis să vaccineze populația cu o a treia doză de rapel.

Studii recente indică faptul că rezistența imunitară ca urmare a vaccinurilor Pfizer se diminuează în primele patru-șase luni de la al doilea vaccin.

3 – Variantele de coronavirus

Virusul cu care ne confruntăm astăzi nu este exact același cu cel care a dat buzna în viețile noastre în urmă cu aproape doi ani.

Anumite mutații pe care virusul le-a suferit au generat o varietate de tulpini, care acum sunt denumite cu litere din alfabetul greesc. Varianta Delta și descendenții săi au devenit predominante în cea mai mare parte a lumii.

Procentele de eficacitate ale vaccinurilor au fost calculate în stadiul testelor clinice în raport cu versiunea originală a virusului. Cu toate acestea, în momentul în care au fost aprobate și administrate, vaccinurilor li s-a cerut să ne apere împotriva unor versiuni ușor diferite ale virusului.

Astfel, procentele de eficacitate ale vaccinului Pfizer, care se ridicau la 95% împotriva virusului original, au scăzut ușor la 93% împotriva variantei Alpha și la 88% împotriva variantei Delta.

Ca atare, varianta la care ai fost expus, pe care de obicei nu o cunoști, îți va afecta și șansele de a te infecta, chiar dacă ești vaccinat.

4 – Sistemul tău imunitar

Toate datele menționate în acest articolul Jerusalem Post și în studiile pe care le citează se referă la riscul mediu raportat la populația generală.

Este important de reținut că fiecare dintre noi este un caz individual, iar riscul ca fiecare persoană să fie infectată este rezultatul unei ecuații complicate care constă în tipul de vaccin primit, câte doze au fost administrate și când, precum și în șansele unei persoane de a contracta virusul în funcție de stilul de viață pe care îl are.

De exemplu, lucrătorii medicali sau profesorii se află adesea în situații în care șansele lor de a contracta virusul sunt mai mari.

Dar puterea sistemului imunitar al unei persoane joacă, de asemenea, un rol.

Rezistența sistemului imunitar scade, de obicei, odată cu vârsta. În plus, afecțiunile medicale cronice sau pe termen lung pot slăbi răspunsul imunitar.

Acesta este motivul pentru care persoanele în vârstă și cele care sunt imunodeprimate tind să dezvolte mai puțini anticorpi după ce au fost vaccinate și sunt considerate mai vulnerabile la infecții.

În cele mai multe țări, aceste grupuri au primit prioritate la vaccinare, ceea ce înseamnă că au fost imunizate printre primele, pentru a fi protejate. Dar aceasta înseamnă, de asemenea, că apărarea lor imunitară a și început să scadă mai devreme.