Disciplina "Istoria Evreilor. Holocaustul" va fi studiată în școli, din 2023 – Senatul a adoptat proiectul de lege, care merge la promulgare

Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect privind introducerea disciplinei şcolare „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru de la liceu și învățământ profesional, precum şi instituirea şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, informează Agerpres.

Au fost 107 voturi „pentru”, 13 „contra” şi o abţinere.

Ce prevede proiectul adoptat luni:

• „Planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional includ «Istoria Evreilor. Holocaustul» ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
• Programa școlară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel» şi membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 aim. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor al Holocaustului din România, publicată în Monitorul Official al României, Partea I, nr. 820 din 9 octombrie 2019, şi se aprobă prin ordin al ministrului educației.
• Cadrele didactice care predau disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate.”
• Disciplina școlară se include în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a trunchiului comun începând cu anul școlar 2023-2024.”

În cadrul dezbaterilor, iniţiatorul proiectului, deputatul Silviu Vexler, a declarat că trecutul trebuie să fie un fundament pentru viitor, iar „educaţia este absolut necesară pentru construirea unei societăţi democratice”.

„Prin acelaşi proiect, mai departe de componenta strict tehnică-educaţională, se onorează memoria celui care a fost Constantin Caragea, un diplomat român care în perioada Holocaustului a reuşit să salveze peste 30.000 de evrei, fiind recunoscut ca atare”, a subliniat Vexler.

El a adăugat că toate materialele vor fi realizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Institutul Elie Wiesel.

Reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul Alexandru Moraru, consilier onorific al premierului, preciza anterior, într-un comunicat de presă, că propunerea Executivului este ca programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile pentru disciplina şcolară „Istoria Evreilor. Holocaustul” să fie elaborate de către Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” şi experţi ai Ministerului Educaţiei, în colaborare cu membrii Consiliului de Onoare, urmând ca materialele elaborate să fie aprobate de Ministerul Educaţiei.

Guvernul sprijină instituirea şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de Istorie al Evreilor şi al Holocaustului, pentru a recunoaşte, încuraja şi aprecia meritele deosebite ale unor persoane, instituţii şi organizaţii care contribuie la lupta împotriva antisemitismului, păstrarea memoriei Holocaustului sau promovarea vieţii evreieşti, mai preciza Moraru.

Dezbateri în Senat. Senator AUR: Nu există niciun caz serios de antisemitism în România

Senatorul AUR Claudiu Târziu a criticat faptul că proiectul legislativ a fost trecut „urgent” prin comisii şi prin plen, afirmând că nu înţelege cui ajută un astfel de act normativ, în condiţiile în care, a susţinut el, nu există niciun caz serios de antisemitism în România, în ultimii „20-30 de ani”.

„Acest proiect legislativ a fost trecut urgent prin comisii şi prin plen. Unde ne grăbim şi de ce această lege? (…). Tabloul general din acest an în Parlament (…). este că România este o ţară antisemită. Pentru că altminteri nu se justifică atâtea măsuri în apărarea evreilor, dacă nu ar fi puse în pericol. Cele câte mii de evrei din România sunt puşi în pericol de majoritatea românească antisemită, asta se înţelege (…) în condiţiile în care nu există niciun caz serios de antisemitism în România, nu doar în ultimul an, ci în ultimii 20-30 de ani, şi în condiţiile în care între minoritatea evreiască, care numără câteva mii de persoane, şi majoritatea românească nu există conflicte de niciun fel – nici economice, nici sociale, nici politice. Şi atunci îmi pun întrebarea cui ajută un astfel de proiect, care este în răspăr şi cu prevederile europene, şi cu legislaţia noastră românească naţională privind educaţia, şi cu bunul simţ comun, dacă vreţi, referindu-mă la felul în care îi tratăm pe ceilalţi concetăţeni ai noştri aparţinând altor minorităţi”, a susţinut Târziu, citat de Agerpres.

În intervenţia sa, senatorul USR Irineu Darău a arătat că astfel de iniţiative vin să ajute la conştientizarea crimelor care s-au întâmplat „şi în statul român, şi în anumite regimuri ale statului român”.

„Natura umană nu se schimbă de la o generaţie la alta, de aceea avem nevoie de educaţie. Grupul USR PLUS va susţine această iniţiativă legislativă, fiindcă e nevoie de conştientizarea trecutului şi de asumarea responsabilităţii statului (…) şi să recunoaştem realitatea actuală. Istoria Holocaustului, precum şi alte episoade dificile din istoria statului român ocupă un loc precar în manuale. Ne putem întreba, apropo de opţional, în câte şcoli se predă efectiv acest opţional, poate veţi fi surprins de răspuns, şi vedem în spaţiul public din ce în ce mai multe atitudini, declaraţii sau manifestări antisemite, rasiste, xenofobe sau negaţioniste. Aşadar, este necesară o astfel de materie nu doar pentru elevii de liceu, ci şi pentru profesorii de istorie care vor fi formaţi prin introducerea acestei materii. Noi nu pregătim doar oameni pentru piaţa muncii, ci vrem să pregătim viitori buni cetăţeni într-o democraţie, care să facă imposibilă în viitor repetarea acestei istorii regretabile. Educaţia este singurul antidot la ignoranţă, antisemitism şi xenofobie”, a punctat Darău.

La rândul său, senatorul neafiliat Diana Şoşoacă a susţinut că „nu se vede că se încalcă principiul reciprocităţii”.

„În Israel nu se învaţă istoria României. În schimb, în România impunem obligativitatea istoriei evreilor. Nu am nimic cu minoritatea evreiască din România. Una era să învăţaţi, să dispuneţi o lecţie despre Holocaust şi alta este materia ‘Istoria Evreilor. Holocaustul’. Despre Holocaust se învaţă la istoria universală. Ajungeţi să impuneţi materia ‘Istoria Evreilor. Holocaustul’ la liceu. Obligativitate, în condiţiile în care istoria României nu se mai învaţă. Nu cred că este normal. Despre istoria evreilor trebuie să fie o materie opţională pentru cei etnici evrei, despre Holocaust se învaţă obligatoriu oricum în istoria universală (…), în condiţiile în care pentru români nu există nicio iniţiativă de obligativitate a învăţării istoriei României, mai mult, comasaţi istoria cu geografia”, a susţinut Şoşoacă.

Senatorul PSD Titus Corlăţean a subliniat că este nevoie de ” un transfer de cunoaştere, sensibilitate către tânăra generaţie”.

„A existat o comisie pentru studierea Holocaustului în România, aşa-numita comisie Elie Wiesel, sub patronaj prezidenţial 2003-2004. Acel raport, care a stat la baza unor evoluţii legislative şi instituţionale în România, conţine şi acest aspect al sistemului educaţional şi a unor materii care trebuie studiate în şcoală. Trebuie să fim consecvenţi şi să facem tot ceea ce ţine de noi, să ajungem în situaţia de a spune să nu se mai repete. Grupul senatorial PSD va vota în favoarea acestui proiect”, a anunţat Corlăţean.