Ministrul Justiției modifică legea anticorupție în privința fraudelor cu bani europeni

Ministerul Justiţiei propune modificarea legii anticorupţie, motivând că trebuie transpusă o directivă a Parlamentului European şi a Consiliului din iulie 2017 privind combaterea fraudelor cu fonduri europene. Unul dintre articolele vizate se referă la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta.

Proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal a fost pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Justiției.

Modificările propuse

La art.181, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept, de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit prevederilor legale pentru obţinerea sau reţinerea de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept a acestor fonduri ori active.”

Modificările implică:

• introducerea unei noțiuni corespondente în legislația națională pentru termenul de assets – și anume, cel de active;

• eliminarea sintagmei „cu rea-credință”;

• folosirea noțiunii de buget al Uniunii, întrucât Directiva folosește acest termen, spre deosebire de sintagma anterioară regăsită în Convenția PIF – de buget general al Uniunii.

La art.182, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor sau activelor obţinute ori reţinute din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).”

3. La art.183, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit prevederilor legale, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”.

În expunerea de motive a proiectului, Ministerul Justiției spune că în 5 iulie 2017 a fost adoptată Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (în continuare, Directiva PIF), directivă care, potrivit prevederilor articolul 17 alineatul (7), trebuie transpusă în dreptul intern până la data de 6 iulie 2019.

„Această directivă înlocuieşte, începând cu data de 6 iulie 2019, Convenţia elaborată în temeiul K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 1995 (în continuare, Convenţia PIF), convenţie care a fost transpusă în România prin introducerea ‘Secţiunii 41 – Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene’ în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, completarea cadrului legal realizându-se prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003”, se precizează în proiect.

Astfel, prin dispoziţiile unei secţiuni distincte, Secţiunea 41, au fost incriminate noi fapte, precum: folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau care au ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din aceste bugete, respectiv omisiunea, cu ştiinţă, de a furniza datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, spune Ministerul Justiției.

Potrivit Ministerului Justiției, Directiva a impus intervenţii specifice, în special pentru actualizarea limbajului textelor din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.