Forumul Judecătorilor publică o decizie CEDO care nu ar justifica ordonanța privind contestația în anulare

În contextul controversatei Ordonanțe anunțate de ministrul Justiției, care le va permite celor condamnați definitiv de completuri de 5 judecători, începând cu 2014, să poată face recurs în anulare, Forumul Judecătorilor face publică vineri o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului într-un caz în care era reclamată modalitatea de desemnare a membrilor completului de judecată. CEDO a stabilit că, „chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă că a fost încălcat dreptul la un proces echitabil”.

Într-o decizie pronunţată în 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva împotriva Bulgariei,Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit: „Chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere”.

Decizia CEDO:

„106. Reclamanta mai susține că nu erau îndeplinite cerințele de independență și imparțialitate prevăzute la art.6 din Convenţie de Curtea Administrativă Supremă. După ce a constatat că art.6 era aplicabil procedurii în cauză, Curtea reiterează că, pentru a stabili dacă o instanţă poate fi considerată „independentă“, în sensul art.6 par.1, trebuie să fie luate în considerare, în special, modul de numire și durata mandatului membrilor săi, existența unei protecții împotriva presiunilor exterioare și dacă există sau nu o aparenţă de independență (Findlay c. Regatului Unit, 25 februarie 1997, par.73, Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.103). Imparțialitatea este definită prin lipsa de prejudecăți sau de părtinire. Conform jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii, în sensul art.6 par.1 din Convenţie, se stabileşte în baza unui demers subiectiv, în cadrul căruia se acordă atenţie convingerilor personale şi comportamentului unui judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau părtinire într-o cauză, precum și printr-un demers obiectiv, în cadrul căruia se verifică dacă instanţa în sine, inclusiv prin compunerea sa, între alte aspecte, prezintă suficiente garanţii pentru excluderea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea, Wettstein c. Elveţiei, nr. 33958/96, par. 42, , Oleksandr Volkov c. Ucrainei, nr. 21722/11, par.104).

(…)

În ceea ce privește completul de cinci judecători, reclamanta denunță modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curții Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă și aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparțialitatea subiectivă a vreunui membru al completului În ceea ce privește imparțialitatea obiectivă, Curtea reamintește că potrivit jurisprudenței sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivele pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanțe în mod special, dar trebuie totuși să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerințele de independență și imparțialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției și trebuie să fie luaţi în considerare mai mulți factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părțile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparțialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigențelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere.

(…)

Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art.6 din Convenţie”.

Articolul 6 din Convenția europeană pentru drepturile omului se referă la dreptul la un proces echitabil.

Forumul Judecătorilor face publică această decizie a CEDO în contextul controversatei Ordonanțe anunțate de ministrul Justiției, care le va permite celor condamnați definitiv, începând cu 2014, de către completuri de 5 judecători de la instanța supremă să poată face recurs în anulare.

La începutul lunii octombrie, cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea apelului la un complet de 5 judecători în dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională privind un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului de constituire a completurilor de 5 judecători.

În 7 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.

Ministrul Justiției a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că va fi adoptată o Ordonanța de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader spunea că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror.

Ministrul Justiției a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că va fi adoptată o Ordonanța de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader spunea că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror.

Aflat la Bruxelles, unde a fost audiat în Comisia LIBE a Parlamentului European, Toader s-a confruntat cu criticile și avertismentele parlamentarilor europeni privind situația statului de drept în România.

Tudorel Toader și-a apărat ordonanța privind completurile de cinci în Parlamentul European, spunându-le deputaților din comisia LIBE că poate nu au „informația riguros exactă”. „În nicio țară instanța supremă nu constituie completuri cu încălcarea legii (…) Nu vrem ca prin acestă contestație în anulare cineva să scape de pedeapsă, dar nu îi poți spune românului că a fost judecat nelegal, dar rămâne în pușcărie”, a spus ministrul Justiției, făcând trimitere la decizia Curții Constituționale.

Vineri, la începutul ședinței de guvern, premierul Viorica Dăncilă a insistat că CCR a constatat „practici în afara cadrului legal”, iar situația trebuie îndreptată. ”Curtea Constituțională a constatat că au fost folosite practici în afara cadrului legal, care au viciat actul de justiție, iar această situație trebuie îndreptată. Așa cum spunea și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, drepturile cetățenilor nu sunt negociabile, iar în această materie nu sunt acceptate compromisuri”, a declarat Viorica Dăncilă.