Dosarul Tel Drum-Dragnea, cerut de Secția de anchetare a magistraților, rămâne la DNA

Dosarul Tel Drum, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte, va fi instrumentat în continuare de Direcția Națională Anticorupție, a decis procurorul general Augustin Lazăr. Dosarul a fost cerut de mai multe ori de controversata secție pentru anchetarea magistraților, care a motivat că în această cauză sunt vizați și magistrați.

Procurorul general a decis că DNA, și nu Secția specială, este structura competentă să instrumenteze dosarul Tel Drum.

Potrivit Ministerului Public, în conflictul de competență între Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție privind dosarul Tel Drum, procurorul general a dispus că Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție este structura competentă.

„Soluția a fost pronunțată ca urmare a constatării că faptele care fac obiectul urmăririi penale în dosarul nr 986/P/2014 al D.N.A. nu au nicio legătură cu faptele denunțate anonim în dosarul nr. 1164/P/2018 al S.I.I.J”, motivează procurorul general.

Secția de anchetare a magistraților a transmis către DNA patru cereri de preluare a dosarului Tel Drum, motivând că în această cauză sunt vizați și magistrați.

În 22 februarie, o copie a acestui dosar a fost transmisă către Secție. Tot atunci, DNA a sesizat procurorul general pentru a decide ce parchet – DNA sau Secția de anchetă a magistraților – este competent în acest dosar.

În dosarul Tel Drum, în 13 noiembrie 2018 procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

„Până în acest moment, nici Autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)”, transmiteau procurorii DNA.