Sistemul "Alertă Răpire Copil”, lansat în 2011 pe bani europeni. Poliția: A existat o singură situație "care a impus declanşarea" / Între timp au dispărut şi instrumentele ce asigurau funcţionarea mecanismului

În cazul Caracal, au fost încălcate o serie de proceduri interne, una dintre ele fiind legată de declanșarea și funcționarea mecanismului ”Alertă Răpire Copil”, a afirmat marți președintele Klaus Iohannis. Pentru mulți, dacă i-au ascultat declarația a fost o surpriză să afle că în România există un astfel de sistem. Acesta a fost inaugurat în 2011, cu o finanțare europeană de 236.000 de euro. Mecanismul nu a fost folosit însă. Poliția Română susține că până acum a existat o singură situație „care a impus declanşarea mecanismului”. În cazul răpirii sau dispariţiei unui copil în circumstanţe care îi pun în pericol viaţa, ar urma să fie trimisă populației o alertă cu semnalmentele și fotografia copilului, pentru ca cei care au informaţii să poată anunţa imediat autorităţile.

În cazul Caracal, autoritățile se fac vinovate de nerespectarea procedurilor interne privind raportarea și monitorizarea evenimentelor și a aspectelor de interes operativ, nerespectarea Metodologiei de lucru privind declanșarea și funcționarea mecanismului național ”Alertă Răpire Copil”, precum și a protocolului de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul General privind declanșarea și funcționarea mecanismului național ”Alertă Răpire Copil”. Declarația a fost făcută de președintele Klaus Iohannis, iar pentru mulți dintre cei care au auzit-o a fost o surpriză că în România există un astfel de sistem.

Sistemul de alertă în cazul răpirii unui copil, inaugurat în 2011 pe bani europeni

Pe site-ul Poliției Române există, de altfel, și o secțiune intitulată „Alertă răpire copil”, iar cei care o accesează pot afla:

„Campania ALERTĂ RĂPIRE COPIL se desfăşoară în perioada aprilie – iunie 2011. În lume, numărul copiilor care sunt răpiţi sau dispar in circumstanţe necunoscute ori grave pentru viaţa lor devine îngrijorător.
Autorităţile fiecărui stat şi-au creat sisteme proprii de căutare şi găsire rapidă a copiilor răpiţi, iar cele mai eficiente sunt acelea care implică sprijinul tuturor cetăţenilor.
Un astfel de mecanism, numit Alertă Răpire Copil, a fost implementat şi în România, de către Poliţia Română, Ministerul Public şi Centrul Focus.
Alertă Răpire Copil este un mecanism naţional de alertă publică care se declanşează în situaţii de răpire a unui copil ori în situaţii când vorbim de un copil dispărut a cărui viaţă poate fi în pericol. După declanşarea alertei, oricine are vreo informaţie despre copilul răpit, este rugat să anunţe imediat poliţia”.

Sistemul a beneficiat de o finanțare europeană de 236.000 de euro, iar Inspectoratul General al Poliției Române a contribuit cu 53.828 de euro. Alți 6.000 de euro au venit din partea FOCUS (Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual). Proiectul este realizat de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în calitate de aplicant principal, în parteneriat cu Parchetul General şi Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – ”FOCUS”.

„Mecanismul funcţionează în paralel cu activităţile specifice desfăşurate de poliţie şi parchet în cazul răpirilor sau dispariţiilor de copii și are rolul de a ajuta ancheta în curs cu informaţii suplimentare, oferite de populaţie, imediat după răpirea sau dispariţia copilului. Instrumentul astfel creat presupune mobilizarea unor mijloace excepţionale, pentru situaţii excepţionale”, conform site-ului Poliției.

Poliția Română: A existat o singură situație care a impus declanşarea mecanismului

Poliția susține că până în prezent a existat o singură situație care a impus declanşarea mecanismului. Această informație se regăsește ca background într-un comunicat postat pe site-ul Poliției Române în 28 aprilie 2018. Atunci, în județul Timiș a avut loc „un exercițiu de declanșare a mecanismului și de mobilizare de forțe – o simulare a unui caz de răpire a unui copil”. A fost simulată situația răpirii unui copil de către un străin, într-o zonă împădurită și greu accesibilă.

„Acţiunea de simulare a unui caz de răpire copil testează modul de gestionare a unei astfel de situații (de la identificarea, localizarea, negocierea, imobilizarea autorilor, coordonarea forțelor participante, exploatarea informațiilor obținute, comunicarea între echipele de căutare terestre, aviatice și acvatice cu punctul de comandă instituit la fața locului, până la asigurarea primului ajutor și consilierea psihologică, pentru diminuarea impactului emoțional)”, preciza Poliția.

Cum ar trebui să funcționeze alerta

Mecanismul de alertă se declanşează numai în acele cazuri în care este vorba despre răpirea unui copil sau despre dispariţia sa în circumstanţe în care viaţa sau sănătatea îi sunt puse în pericol.

Cazurile dispariţiilor care îmbracă forma plecărilor voluntare, cele de răpiri parentale, cu excepţia celor în care poate fi periclitată viaţa copilului, nu fac obiectul declanşării mecanismului de alertă.

Mesajul de alertă va fi succint şi va conţine următoarele informaţii:

a) ziua, ora şi locul unde s-a produs răpirea sau dispariţia;
b) prenumele copilului şi o poză cât mai recentă a acestuia;
c) obiectele de îmbrăcăminte, semnalmentele şi semnele particulare vizibile;
d) descrierea autoturismului folosit de suspect, direcţia în care se deplasează, destinaţia posibilă (dacă există informaţii);
e) descrierea suspectului (dacă există informaţii);
f) numărul de apel unic de urgenţă “112”, la care populaţia (eventualii martori) poate comunica imediat informaţii utile pentru localizarea victimei şi a suspectului.

Mesajul de alertă va începe cu formula: I.G.P.R. şi P.Î.C.C.J. au declanşat mecanismul ALERTĂ RĂPIRE COPIL! şi va conţine textul Sunaţi urgent la 112! Nu interveniţi dumneavoastră!”, anunța Poliția.

Alerta ar trebui să fie transmisă repetat, la fiecare sfert de oră, pe telefoanele mobile, pe afişajele electronice din gări şi din staţiile de metrou. La televizor, la radio şi în online.

Jurnalista Adriana Oprea de la Libertatea.ro scria, într-un articol publicat la sfârșitul lunii mai și intitulat „Țara din care dispar copiii dispăruți”, că între timp au dispărut şi instrumentele care asigurau funcţionarea mecanismului de alertă. Ultima postare de pe pagina de Facebook a aplicaţiei datează din iunie 2011. Iar pagina oficială alertarapirecopil.ro a căzut, la doar un an de la lansarea aplicaţiei. Astăzi, conform Rotld.ro, domeniul aparţine unei societăţi comerciale din Marea Britanie care comercializează „suplimente” ce vindecă prostata şi ridurile. De altfel, atunci când accesezi alertarapirecopil.ro poti descoperi reclame la astfel de produse.

Sistemul "Alertă Răpire Copil”, lansat în 2011 pe bani europeni. Poliția: A existat o singură situație "care a impus declanşarea" / Între timp au dispărut şi instrumentele ce asigurau funcţionarea mecanismului

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”