FOTO VIDEO Biserica atipică din Suceava ridicată în memoria deținuților politici din perioada comunismului și cu un turn-clopotniță dedicat Marii Uniri

În Suceava există o biserică cu un design total atipic bisericilor ortodoxe, construită în memoria deținuților politici din perioada comunismului, pe locul unei gropi comune chiar în spatele fostei închisori comuniste din oraș, devenită acum Palatul de Justiție. Biserica Martirilor cu hramul Nașterea Maicii Domnului are acum și un turn-clopotniță și el cu design modern, dedicat Marii Uniri, iar la subsol găzduiește un muzeu dedicat celor care au suferit în temnițele și lagărele comuniste.

„Memorialul, Turnul Unirii, muzeul, statuia Brâncovenilor – este unicat în țară ce s-a făcut aici, spre bucuria mea și bucuria bucovinenilor. Acest memorial a fost gândit ca un vis, să facem o biserică în centrul orașului lângă fosta închisoare unde au suferit foarte mulți oameni nevinovați – o mie de oameni, tineri, studenți”, a povestit pentru HotNews.ro părintele paroh Viorel Vârlan.

–

Totul a început în 1994 când a fost înființata fundația „In Memoriam” – o fundație în memoria celor care au suferit și celor care au fost schingiuiți în beciurile și temnițele comuniste.

„E un act de mare demnitate românească. Suferința acestor martiri este demnă de orice recunoștință a noastră. Am suferit foarte mult, am avut un comunism acerb. Sute de mii au fost închiși, zeci de mii au murit în închisorile comuniste. Ăsta e holocaustul poporului român și trebuie amintit permanent. Este un act de istorie și de demnitate excepțională. Nu ai voie să nu amintești de cel care a murit, a suferit și că l-au batjocurit că a crezut în neamul lui”, spune părintele Vârlan.

Fundația a început cu o revistă cu același nume și care acum se apropie de numărul 100. Apoi, pe 1 august 1996 a fost pusă piatra de temelie a bisericii, chiar în spatele actualului Palat de Justiție din Suceava, clădire care pe vremea comunismului a servit drept penitenciar pentru mulți deținuți politici.

„Eram în 1996 în același loc unde au fost gropile comune în care erau aruncați cei executați. Mi-am dorit foarte mult să fac o biserică memorială. Am închinat-o Maicii Domnului în cinstea și recunoștința tuturor mamelor, tuturor femeilor care au plâns pentru cei închiși nevinovați”, își amintește preotul paroh al bisericii.

–

Din start ce impresionează este arhitectura neobișnuită a bisericii: acoperișul ca o cupolă uriașă care practic pornește de la nivelul solului pe partea vestică și urcă în trepte boltite spre un turn impozant – Turla bisericii care în partea de est urca abrupt în plan vertical și lasă loc pentru trei ferestre alungite. Acoperișul turlei se continuă pe cele două laterale ale bisericii cu două streșini de dimensiuni mari, înclinate către pridvor.

Pereții bisericii au mai mulți contraforți pe lateral, dar și alte cupole mai mici la baza turlei. Arhitectul bisericii este Doru Olaș care a lucrat și la ridicarea catedralei „Nașterea Domnului” din Suceava, a treia cea mai înaltă catedrală ortodoxă din țară.

„Biserica este total altceva decât ce există în România. Designul e special, e o biserică de Mileniul 3. E o biserică ortodoxă, că toată lumea tot zice că de ce nu ieșim din canoane. Uite că se poate și am deschis o astfel de biserică la Suceava, în Bucovina”, spune părintele Vârlan.

–

La subsolul bisericii a fost organizat și o sală-muzeu dedicat memoriei deținuților din temințele comuniste.

„După ce am sfințit biserica am botezat muzeul după Doctor Dragoș Corlățeanu, a fost primul director al Fundației ‘In Memoriam’ și un om care s-a zbătut foarte mult pentru acest proiect”, povestește preotul.

„În muzeu vor fi exponate de la foștii deținuți politici. Momentan este expoziția permanentă a pictorului Radu Bercea, fost deținut politic, cu grafică reprezentând spațiul concentraționar românesc”, explică preotul paroh.

Lângă biserică se află și un grup statuar – Sfinții Martiri Brâncoveanu.

„Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi au dat jertfa supremă de demnitate și de credință ortodoxă. Este vorba de jertfă, de martiraj. Este același martiraj, în alt decor. Locul acela este un loc sfânt, unde au fost gropile comune”, spune părintele Vârlan.

–

În interiorul bisericii există un mozaic deosebit pe podea, vitralii la ferestre și elemente decorative din metal, iar pictarea pereților încă e în curs.

–

Biserica nu avea o clopotniță, ci avea clopotele în lateral. „Am vrut să fac un monument pentru centenarul Marii Uniri și am gândit-o și așa – dacă facem turnul să punem clopotele în el”, își amintește părintele Vârlan.

Lucrările la Turnul Unirii au început în 2018, marcând 100 de ani de la Marea Unire, iar acum în 2020 turnul a fost finalizat și trebuia să fie sfințit în preajma datei în care se împlineau 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon, actul care a consfințit Marea Unire.

–

Turnul Unirii are 24 de metri înălțime și are trei fațete, care reprezintă atât Sfânta Treime, cât și cele trei provincii românești: Moldova, Transilvania şi Țara Românească. În interiorul turnului sunt momentan trei mari clopote.

„Pe fiecare clopot e scris Hora Unirii și au stema regală, pentru că în timpul monarhiei s-a înfăptuit Unirea. E un clopot de 100 de kilograme, un clopot de 126 de kilograme și unul de 346 de kilograme. Pe fiecare am scris niște însemne ale Unirii, sunt Clopotele Unirii. Vor mai veni 14 clopote de tip Carillon care să sune la ora 12 „Deșteaptă-te Române” sau „Hai să dăm mână cu mână” care să amintească lumea de cei 100 de ani”, detaliază preotul paroh.

Inaugurarea Turnului Unirii trebuia să fie pe 31 mai, dar din cauza situației actuale cu pandemia de COVID-19 lucrurile nu s-au mai întâmplat.

„Acum, pe 4 iunie am ținut doar o slujbă la 100 de ani de la consfințirea Marii Uniri. Inaugurarea va fi când va fi. Acum au fost 50 de oameni cu lumânări, le-am dat la toți un colac, o slujbă de 10 minute și o cuvântare a unui episcop. Nu a vorbit nici un om politic, n-am vorbit nici eu. Țara asta pe ce se clădește? Dacă nu avem simboluri, dacă nu avem sentimente… Trec toate, dar simbolurile rămân”, spune părintele Vârlan.