10 august. Trei ani de la protestul care a marcat România / Cronica unui eșec major al justiției române

10 august 2018: Zeci de mii de oameni, unii dintre ei veniți din toate colțurile Europei, au strigat în Piața Victoriei împotriva Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Românii au ieșit în stradă în încercarea de a opri asaltul asupra justiției. La finalul zilei, jandarmii au intervenit în forță pentru împrăștierea manifestanților, cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Imagini cu oameni cu mâinile ridicate sau stând în genunchi în timp ce erau loviți de către jandarmi au fost preluate de publicații și televiziuni din toată lumea. Peste 700 de persoane au depus plângeri penale după ce au fost agresate sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor. Ce s-a întâmplat la 3 ani de la acele evenimente? Nimic. Dosarul 10 August este unul dintre eșecurile majore ale justiției din România, alături de dosarele Revoluției și Mineriadei.

Filmul protestului reprimat brutal de jandarmi

Primii protestatari au ajuns în Piața Victoriei în dimineața zilei de 10 august 2018. La ora 11.00 români din Italia, Spania, Germania, SUA, dar și din provincie strigau împotriva Guvernului PSD. Primele incidente au apărut în jurul orei 16.00, când un grup mare de protestatari a forțat cordonul de jandarmi din fața Palatului Victoria. Din acel moment, jandarmii au început să pulverizeze masiv cu gaze lacrimogene.

„Situația este tensionată. (…) Nu ne dorim niciun fel de incidente, de confruntări”, declara purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București, Georgian Enache. Însă tensiunea a crescut. Jandarmii au făcut în continuare uz de gaze lacrimogene chiar împotriva protestatarilor pașnici, între care erau numeroase femei cu copii. Până la ora 18.00, aproape 40 de persoane avuseseră nevoie de îngrijiri medicale. În jurul orei 19.00, când în Piața Victoriei erau aproape 50.000 de oameni, a fost adusă și o mașină cu tun de apă. Jandarmii au continuat să dea cu gaze lacrimogene, iar la ora 20.00 peste 100 de persoane avuseseseră nevoie de îngrijiri medicale.

În pofida tensiunilor, oamenii nu au plecat, în jurul orei 21.00 numărul manifestanților fiind estimat la aproape 100.000. Protestatarii se dispersau în momentul în care se pulveriza gaz lacrimogen, iar apoi reveneau în Piață. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Georgian Enache, anunța într-o intervenție la Digi 24 că, dacă lururile degenerează, se va interveni în forță. Până la ora 22.00, peste 200 de persoane avuseseră nevoie de îngrijiri medicale.

Momentul care a declanșat intervenția brutală a fost în jurul orei 23.00, când doi jandarmi, o femeie și un bărbat, au fost prinsi de câțiva ultrași care au început sa-i lovească. Câțiva manifestanți au încercat sa-i protejeze, acoperindu-i cu trupurile lor.

La ora 23:10, Jandarmeria intervine în forță pentru evacuarea pieței. Se folosesc grenade lacrimogene și tunurile cu apă. Oamenii fug pe bulevardele adiacente, unde sunt urmăriți de jandarmi și loviți. Toată acțiunea este coordonată de șeful Brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei, Cătălin Paraschiv – „bărbatul în alb”.

La ora 23.30, președintele Klaus Iohannis condamnă intervenția brutală a Jandarmilor, pe care o consideră disproporționată. „Într-o democrație autentică este dreptul fiecărui om să protesteze, dar violența nu este acceptabilă, indiferent de opțiunile politice. Condamn ferm intervenția brutală a Jandarmeriei, puternic disproporționată în raport cu manifestările majorității oamenilor din Piața Victoriei”, a scris Iohannis pe Facebook.

Ciocnirile cu jandarmii au continuat pe strazile adiacente Pieței Victoriei. În total, peste 400 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, iar pe rețelele de socializare au apărut numeroase înregistrări video ale unor momente în care jandarmii lovesc cu brutalitate protestatari care sunt cu mâinile ridicate și nu au manifestări violente.

În jurul orei 00:40, Jandarmeria a anunțat că femeia-jandarm lovită de huligani este suspectată de fractură de coloană cervicală, informație care s-a dovedit ulterior falsă.

Peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.

Cele cinci personaje-cheie din Piața Victoriei. Ce s-a întâmplat cu ele 3 ani mai târziu

Intervenția brutală a jandarmilor a fost coordonată de cinci personaje-cheie maiorul Laurențiu Cazan, coloneii Sebastian Cucoș, Ionuș Cătălin Sindile și Cătălin Paraschiv și secretarul de stat în MAI Mihai Dan Chirică.

Ce s-a întâmplat cu acești oameni în cei 3 ani de la unul dintre momentele de cotitură din istoria post-decembristă a României? A funcționat rotația cadrelor, apoi doi dintre ei s-au pensionat la 42, respectiv 45 de ani. Cătălin Paraschiv – omul în alb – este în continuare pe același post, la conducerea Brigăzii speciale de intervenție.

Laurențiu Cazan

Maiorul Laurențiu Cazan a fost coordonatorul intervenţiei violente a jandarmilor la protestul din 10 august 2018.

„Categoric, dacă mâine ar fi 10 august, aș lua aceleași măsuri”, spunea Cazan în 26 august 2018, la ieșirea de la audierile de la Parchetul General. Atunci, el le-a imputat jurnali;tilor că vorbesc despre „gazarea” unor manifestanți: „Se folosește în spațiul public termenul de a gaza, v-aș ruga să vă uitați în Dicționarul Explicativ al limbii române la termenul a gaza”.

În 29 august 2018, Laurențiu Cazan a fost împuternicit în funcţia de director general al Jandarmeriei Bucureşti.

În decembrie 2020, Laurențiu Cazan a fost numit la conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Prahova. Mai exact, el a fost împuternicit pentru 6 luni în funcția de inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Prahova. La acest moment, Laurențiu Cazan este adjunct al directorului general (pentru Ordine Publică) al Direcției Generale de Jandarmi București.

Sebastian Cucoș

Sebastian Cucoș era şef al Jandarmeriei Române la momentul protestelor din 10 august. El a revenit la conducerea Jandarmeriei Capitalei în august 2019, după ce i-a expirat împuternicirea în funcția de prim adjunct al Jandarmeriei Române.

În iunie 2029, Cucoș a fost trimis în zona cimitirului Valea Uzului pentru a coordona activitățile forțelor de ordine la manifestările de Ziua Eroilor care s-au soldat cu incidente între români și maghiari.

La 45 de ani, Sebastian Cucoș s-a pensionat din motive medicale. În martie martie 2020, ministrul de Interne de la acea vreme Marcel Vela anunța că Sebastian Cucoș a fost trecut în rezervă, la solicitarea lui.

Ionuț Cătălin Sindile

La momentul 10 august, Ionuț Cătălin Sindile, un alt om-cheie în coordonarea jandarmilor din Piața Victoriei, era prim adjunct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române și șef al Statului Major. În 15 august 2018 a fost împuternicit la conducerea Jandarmeriei Române.

În 5 august 2019, ministrul de Interne de atunci Mihai Fifor a anunțat că a decis să îl schimbe din funcție – Sindile s-a întors pe funcția ocupată înainte de împuternicire, aceea de număr doi în Jandarmeria Română.

În septembrie 2020, Sindile s-a pensionat și el, tot din motive medicale, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. La momentul pensionării, el era comandant al Școlii de Aplicaţie pentru Jandarmi și avea 42 de ani.

Cătălin Paraschiv

Un alt personaj important a fost colonelul Cătălin Paraschiv, șeful Brigăzii speciale de intervenție. „Omul în alb” a condus represiunea violentă din Piața Victoriei. El este și cel care i-a luat telefonul reporterului HotNews.ro aflat la acel moment în Piața Victoriei, iar jandarmii care-l însoțeau l-au bruscat pe jurnalist.

Pentru că la protest nu a fost îmbrăcat în uniformă, ci în alb, cu o eşarfă la gât, colonelul Paraschiv a atras atenţia presei şi a protestatarilor. Astfel, a ajuns să fie identificat în multe dintre imaginile care surprind acţiunile în forță ale jandarmilor.

Cololenul Cătălin Paraschiv în continuare la conducerea Brigăzii speciale de intervenție, singura consecință în cazul său fiind că președintele Klaus Iohannis a refuzat avansarea la gradul de general.

Mihai Dan Chirică

La momentul 10 august, comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică era secretar de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului în Ministerul de Interne condus atunci de Carmen Dan. Din septembrie 2018, el a fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne, mutându-se apoi la Ministerul Apărării. Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că după preluarea mandatului de ministru de către Marcel Vela, Chirică și-a suspendat relațiile de muncă în MAI pentru 3 ani.

Cronologia dosarului 10 august – cum s-a plimbat 3 ani între parchete și instanțe

Timp de 3 ani, dosarul 10 august s-a plimbat între parchete și instanțe. Este unul dintre eșecurile majore ale justiției din România, alături de dosarele Revoluției și Mineriadei.

Dosarul 10 august a fost deschis în 11 august 2018 de Parchetul Tribunalului Militar București, în urma plângerilor depuse de sute de oameni care au avut de suferit în urma intervenției brutale a Jandarmeriei.

În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”.

La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat infracțiuni împotriva ordinii constituţionale, acuzând o presupusă lovitură de stat din partea manifestanților.

De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.

„Credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi „complicitatea morală a protestatarilor paşnici”

În 15 iulie 2020, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.

„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”, a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.

În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.

Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.

Giorgiana Hosu a fost numită la conducerea DIICOT în martie 2020, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot prin decret semnat de Iohannis a fost numită procuror general Gabriela Scutea, tot în pofida avizului negativ al CSM. Postul de la DIICOT rămăsese vacant în octombrie 2019, după ce Felix Bănilă a demisionat, la solicitarea lui Klaus Iohannis, în urma cazului Caracal. Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT în septembrie 2020, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție.

Deciziile contradictorii ale instanțelor

Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii. În 2 martie 2021, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, astfel încât foştii şefi ai Jandarmeriei să nu fie urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. Decizia a fost luată de judecătoarea Daria Miheț.

• DOCUMENT Motivarea deciziei de clasare a dosarului 10 august. Judecătoarea desființează toate argumentele fostei șefe a DIICOT privind redeschiderea anchetei vizându-i pe foștii șefi ai Jandarmeriei

În 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului „10 august” vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei. Decizia a fost dată în urma unei contestații depuse de o persoană rănită în intervenția din 10 august 2018. Mai exact, plângerea fusese depusă de Ion Crăciunescu, unul dintre manifestanții răniți în urma intervenției Jandarmeriei. El a atacat decizia DIICOT de clasare a dosarului 10 august vizând conducerea Jandarmeriei.

Prin hotărârea din aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis ca dosarul să fie retrimis Parchetului General – Secția Parchetelor Militare.

Ne apropiem de mijlocul perioadei de prescripție a faptelor

Spre deosebire de dosarele Revoluției și Mineriadei, unde faptele sunt imprescriptibile, în dosarul 10 August nu se pune problema de așa ceva și ne apropiem de mijlocul perioadei de prescripție a faptelor, care se calculează până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Asta, în condițiile în care în acest dosar nu sunt finalizate nici urmărirea penală și trimiterea în judecată, spune procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care a deschis acest dosar.

• „Pentru România, a se ajunge ca un astfel de dosar să fie prescris va avea un impact negativ deosebit asupra imaginii justiției și a Ministerului Public în special, pentru că aici nu e dosarul Revoluției, cu persoane care conduceau statul la acel moment. Da, au existat presiuni, dar până la urmă este treaba noastră să rezistăm la presiuni și să ne facem treaba”, a declarat pentru HotNews.ro procurorul militar.

În acest context, el a vorbit și despre „presiunile enorme” care au existat după deschiderea acestui dosar – cercetarea disciplinară declanșată de Inspecția Judiciară împotriva sa ca procuror de caz care a început urmărirea penală, a procurorului șef al Secției Parchetelor Militare de la acel moment și a procurorului de caz de la Parchetul General care a reunit dosarele. În cazul ultimilor doi procurori, acțiunea disciplinară a fost respinsă definitiv, iar în cazul lui Bogdan Pîrlog acțiunea este suspendată de peste 2 ani. Procurorul militar s-a referit și la intervențiile ministrului de interne de la acea vreme Carmen Dan, care a încercat să oprească delegarea polițiștilor necesari pentru efectuarea actelor de urmărire penală.

Ce șanse sunt ca acest dosar să fie finalizat? Bogdan Pîrlog spune că în cazul unui dosar de o asemenea amploare, care presupune o multitudine de acte, care depinde de efectuarea cu celeritate a anumitor acte și de ridicarea imediată a unor probe, care altfel se distrug, cu cât trece timpul, cu atât scad șansele să fie soluționat într-un mod optim.

• „Îngrijorările țin de faptul că, așa cum a relatat și presa, există suspiciunea că au fost șterse unele înregistrări, datele de pe anumite medii de stocare. Asta rezultă și din ordonanța de infirmare a fostei șefe a DIICOT Giorgiana Hosu, care vorbea despre probe compromise.
• De asemenea, este de văzut cum au fost ridicate la acel moment imaginile de la polițiile locale Sector 1 și a Capitalei sau de la televiziuni, în ce măsură s-au ridicat datele din serverele principalelor instituțiilor implicate. Eu, personal, nu știu dacă au fost ridicate în integralitatea lor și nu știm ce a mai rămas și ce date au fost compromise”, a mai spus procurorul militar.