Elena Udrea rămâne în arest în Bulgaria – UPDATE / Termen și în România în procesul finanțării ilegale a campaniei electorale de la alegerile din 2009

Elena Udrea, condamnată definitiv de instanța supremă, în urmă cu o săptămână, la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, va rămâne în arest în Bulgaria, a decis o instanță de la Sofia. Tot joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție din România se judecă un nou termen în procesul finanțării ilegale a campaniei electorale de la alegerile din 2009, în care Udrea a fost condamnată în prima instanță la 8 ani de închisoare.

• UPDATE 11:52 Cei trei judecători de la curtea de apel bulgară au decis că Elena Udrea rămâne în arest până pe 19 aprilie când se va decide dacă va fi extrădată în România sau nu. (Digi24)

Curtea de Apel de la Sofia a judecat recursul formulat de Elena Udrea la decizia Tribunalului din Blagoevgrad ca să rămână în arest în Bulgaria. Elena Udrea va fi dusă din arest de la Blagoevgrad la Sofia, pentru a participa la proces.

Cu o zi în urmă, Udrea a fost în instanță în Bulgaria, pentru judecarea cererii României de extrădare a sa pentru a ispăși pedeapsa de 6 ani de închisoare. Instanța din Bulgaria a amânat pentru 19 aprilie decizia în acest proces, pentru a cere informaţii suplimentare din România.

”Există un pericol real în închisoarea din România de distrugere fizică a mea”

• ”Există un pericol real în închisoarea din România, de distrugere fizică a mea, pentru că acest caz declanșat împotriva mea este unul politic (…).
• Ca fost ministru și om politic, știu că Bulgaria și România ocupă ultimele două locuri în toate domeniile. Aveți ocazia să demonstrați acum că Bulgaria este înaintea României și să nu mă extrădați. Știu că este nevoie de mult curaj pentru a lua o decizie îndrăzneață. Sper că în Bulgaria există judecători curajoși”, le-ar fi spus Elena Udrea avocaților săi, potrivit site-ului bulgăresc 24chasa.

Termen în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale de la alegerile din 2009

Tot joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție se judecă un nou termen în procesul finanțării ilegale a campaniei electorale de la alegerile din 2009, în Udrea care a fost condamnată în prima instanță la 8 ani de închisoare. Termenul de azi este al 8-lea în procesul de la instanța supremă.

În 2 martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

În acest dosar, Elena Udrea a primit mai multe pedepse cu închisoarea între 3 şi 6 ani pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Instanţa le-a contopit, iar la condamnarea cea mai grea, de 6 ani de închisoare, a fost adăugat un spor. Astfel, în final a rezultat o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare pentru Elena Udrea. De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea.

Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani. Pedepsele au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani de închisoare cu executare.

Dan Andronic a fost achitat pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Este singurul inculpat în acest dosar în cazul căruia instanța a dispus achitarea.

La ultimul termen din proces, procurorul DNA ceruse pentru Elena Udrea o pedeapsă de până la 12 ani, pentru Ioana Băsescu până la 15 ani, iar în cazul lui Dan Andronic, condamnare cu executare.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce Elenei Udrea în dosarul campaniei electorale la alegerile din 2009

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017 pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.

Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.

„Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale”, arată DNA.

În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi.

Fuga din România

Elena Udrea a încercat să fugă din România joi dimineață, cu puțin timp înainte ca instanța supremă să pronunțe soluția definitivă de condamnare în dosarul Gala Bute.

Potrivit agenţiei bulgare de presă BTA, citată de Agerpres, Elena Udrea a fost reţinută joi seară în apropierea punctului de frontieră Kulata, la graniţa Bulgariei cu Grecia, în urma unei solicitări urgente a Poliţiei române de a opri un vehicul care intrase în Bulgaria. La cererea autorităţilor române, aceasta a fost reţinută pentru 24 de ore pentru a o împiedica să părăsească ţara sau să fugă.

Poliţia bulgară a fost informată că Udrea a comis infracţiuni în timpul mandatului său de ministru, între 2009 şi 2012, obţinând mită de peste 12 milioane de lei româneşti şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii.

Potrivit unor surse judiciare, toată procedura se derulează de către Parchetul Tribunalului București și de Interpol.