O nouă amânare a deciziei definitive în dosarul Colectiv, după mai bine de cinci ani de procese în care magistrații s-au încurcat în proceduri

După mai bine de 5 ani de procese, timp în care s-a încurcat în proceduri, instanța era așteptată să pronunțe vineri decizia definitivă în dosarul Colectiv, în condițiile în care dezbaterile s-au încheiat în decembrie. Magistrații Curții de Apel București au amânat însă din nou sentința, de data aceasta pentru luna mai. Reamintim că în prima instanță fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone – actual primar al Sectorului 5 – a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu tragedia în urma căreia 62 de oameni au murit, iar alți aproximativ 150 au rămas mutilați pe viață.

Procesul Colectiv s-a terminat în 21 decembrie 2021, iar Curtea de Apel București a amânat vineri – pentru a patra oară – pronunţarea sentinţei. Următorul termen pentru pronunțarea deciziei finale a fost stabilit pentru 3 mai.

Magistrații au invocat „complexitatea deosebită a cauzei” și au dat vina și pe avocați pentru amânările succesive.

„Având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, precum şi împrejurarea că avocaţii părţilor au continuat să depună concluzii scrise după termenul stabilit de instanţă în luna decembrie, ultimul set de concluzii scrise fiind depus în data de 28.02.2022, având în continuare nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hotărârii şi fiind, în continuare, în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 391 Cpp, în temeiul art.391 Cpp, amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 15 aprilie 2022”, spunea Curtea de Apel București în martie, când pronunțarea deciziei finale a fost amânată pentru astăzi, 15 aprilie.

De la finalizarea procesului au trecut 115 zile, iar Codul de procedură penală prevede că redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor:

• (1) Deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor.
• (2) La închiderea dezbaterilor, președintele completului informează părțile și persoana vătămată prezente asupra datei și modalității de pronunțare a hotărârii.
• (3) În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin. (1), instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fiecare amânare neputând depăși 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.

Cum s-a ajuns la tergiversarea procesului

Iniţial, procesul Colectiv ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul „Colectiv”

Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cei doi judecători din complet nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţi, între care şi Cristian Popescu-Piedone.

La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse „orientate spre maximumul prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost „alterată” de corupţie, iar oameni au ars. „Nu vorbim de doi, ci de un cimitir”, au transmis anchetatorii.

Condamnările dispuse în prima instanță

În 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv:

• Cristian Popescu-Piedone – 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv;
• cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă;
• Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) – 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare;
• pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise – 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani;
• Cristian Niţă, director al firmei de artificii – 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare;
• George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI – câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
• Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie – 8 ani de închisoare;
• Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani;
• Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.