De ce factura mea la curent electric este jumătate din cea a părinților, plus alte sfaturi practice despre economisirea energiei

​Doi specialiști explică ce înseamnă „eficiență energetică”, în contextul în care în Uniunea Europeană se vorbește tot mai apăsat despre necesitatea de a economisi energia, și dau câteva soluții practice pentru a plăti facturi mai mici în iarna care vine.

Dacă până și influencerii de pe Youtube, precum Dorian Popa, au ajuns să vorbească în România despre „eficiența energetică”, în contextul facturilor mari la energie pe care le așteptăm la iarnă, înseamnă că lucrurile au ajuns chiar serioase. Nu la fel de serioase însă ca în alte țări europene, în condițiile în care la noi, totuși există lideri politici de partide, aflate chiar la guvernare, care nu iau deloc în serios recomandările UE legate de economisirea energiei.

Maturitatea clasei politice românești este însă un alt subiect, eu am să încerc să răspund la întrebările: ce înseamnă să faci economie la consumul de energie și ce înseamnă „eficiență energetică”?

Chiar dacă mulți se gândesc automat la perioada de dinainte de 1989, când românii trăiau în frig și în întuneric pentru că România făcea economie la energie, subiectul aici este cu totul altul.

Și am să încep cu un exemplu personal: am constatat că diferența dintre factura mea la electricitate și cea a părinților mei este aproape de la simplu la dublu: în timp ce eu plătesc în jur de 50-60 de lei / lună, ei plătesc 100 lei / lună. În ambele cazuri este vorba despre același număr de persoane, același distribuitor, același pachet și aproximativ aceleași electrocasnice folosite uzual.

Cum în niciunul din cele două cazuri, nimeni nu citește la lumina lumânării, pentru a economisi electricitate, în mod evident diferența are o altă explicație. Am încercat astfel să văd dacă are legătură cu faptul că toate electrocasnicele mele au fost achiziționate mult mai recent, în urmă cu cinci ani, și toate sunt fie A++, fie A+++. Pentru a afla răspunsul am apelat la un specialist în domeniu.

Mai întâi, ce este eficiența energetică, pe înțelesul tuturor?

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă, ne dă o definiție simplificată a acestei noțiuni – eficiența energetică se traduce prin obținerea aceluiași nivel de confort, dar cu mai puțină energie.

„Aceeași lumină la masa de lucru, dar cu mai puțină energie. Să beneficiezi de aceleași electrocasnice, dar ele să consume mai puțină energie.” Specialistul ne spune că sunt două tipuri de activități pe care omul obișnuit ar trebui să le ia în considerare atunci când vrea să-și crească eficiența energetică: activități cu aport investițional și cele fără aport investițional.

„La prima este vorba despre o modificare a comportamentului de consum, omul devine mult mai atent în ceea ce privește funcționarea aparatelor electrice – să nu lași lumina aprinsă dacă ai lumină naturală, să nu lași televizorul pornit dacă nu ești în cameră etc.

Există o serie întreagă de principii de ajustare a comportamentului care pot să aducă o reducere a consumului cu câteva procente. Componenta investițională ține de înlocuirea echipamentelor care consumă mai mult cu cele care consumă mai puțin.”

Cum putem să plătim cu 40 de lei mai puțin la factura de electricitate

Dacă modificarea comportamentului de consum ține de fiecare persoană în parte, având în vedere că fiecare știe la ce poate renunța pentru a consuma mai puțină electricitate, în ceea ce privește investițiile pentru înlocuirea electrocasnicelor care consumă mai mult, Dumitru Chisăliță susține că aici e vorba de sume mari de bani pe care mulți nu le au.

„De exemplu, dacă propui să schimbi un frigider, o mașină de spălat, sistemul de aer condiționat, cu unele care consumă mai puțin, deja discutăm de câteva mii de euro. Ori probabilitatea ca o parte mare dintre români să aibă aceste câteva mii de euro este mică. De aceea nu mi se pare realist ca un scenariu de masă. Pentru anumite echipamente trebuie să chemi firme specializate pentru instalare care costă și ele”, ne spune Dumitru Chisăliță.

Însă, o investiție pe care o poate face oricine este să-și schimbe becurile cu incandescență cu unele led, iar astfel se pot câștiga câțiva lei la factură.

„Diferențele între becurile cu incandescență și cele led sunt de la marcă la marcă. Grosier, putem să vorbim pentru un bec cu incandescență de 60W și unul cu LED de 20W. Dacă considerăm că funcționează în medie trei ore pe zi și 30 de zile pe lună, înseamnă 3,6 kWh/lună, la un preț de 0,8 lei/kWh înseamnă 2,88 lei/lună mai puțin la factură”, spune specialistul.

• Citește și: Unde se află România în marea criză energetică europeană? 6 întrebări și răspunsuri despre subiectul de coșmar al cetățenilor UE

Revenind la electrocasnicele mari, dacă totuși ești în situația de ați utila apartamentul cu unele noi pentru că cele vechi s-au stricat sau pentru că ești nevoit să te muți în altă locuință, mai mult decât recomandat este să iei în considerare achiziționarea de aparate care au etichete energetice verzi (actualele A,B,C – unde C reprezintă vechiul A+++).

„Sunt frigidere din clase superioare care pot să ajungă la un consum de 160 de kWh, discutăm de o economie de vreo 40%, față de cele din clase inferioare, care consumă 240 kWh. Sunt aparate de aer condiționat care, tot așa, au 20% eficiență superioară față de echipamentele vechi.

Deci, da, între clasele A și A+++ există o diferență de consum undeva la 30-40%. La un nivel teoretic, dacă ai schimba toate electrocasnicele din casă și ai pune un A+++ (C-ul actual de pe etichetele energetice) ți-ai reduce nivelul de consum cu un 30-40%. Asta înseamnă 30% dintr-o factură de 270 de kWh.

Deci să zicem că ajungi la o factură de 200 kWh. Ceea ce înseamnă că economisești vreo 40 de lei la factură. Hai să punem 400 de lei pe an”, spune Dumitru Chisăliță.

Președintele Asociație Energie Inteligentă ne mai spune și că atunci când vine vorba de o locuință, eficiența energetică este împărțită pe: încălzire, răcire, apă caldă menajeră și alte activități în gospodărie care se bazează pe consum electric (folosirea unui computer, a unui televizor, echipamente în bucătărie etc.).

Mai trebuie să precizăm faptul că calculele de mai sus sunt doar orientative și se bazează pe costurile actuale ale electricității. Viitorul ne poate rezerva alte surprize.

Într-un bloc anvelopat se câștigă cinci grade (pe timp de iarnă)

Un alt subiect invocat atunci când se vorbește despre „eficiență energetică” se referă la încălzirea locuințelor. În ceea ce privește acest subiect am stat de vorbă cu expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru.

Acesta ne spune că în marile aglomerări urbane singura soluție ieftină e conectarea la sistemul centralizat de apă caldă și căldură, bineînțeles, cu condiția ca acestea să funcționeze.

„În mod sigur, chiar dacă nu ar exista pierderile din rețea, ar fi mai ieftin decât încălzirea cu centrală individuală de apartament. Centralele individuale de apartament nu intră în sistemul individual de compensare. Și chiar dacă ar intra, din martie o să fie o nenorocire. Prețul la furnizorul de gaze e imens”, spune Cosmin Păcuraru.

Tot el mai susține că dacă un bloc e anvelopat se câștigă cinci grade. Iar dacă vorbim de aglomerările urbane, cum e Bucureștiul, cu blocuri vechi în care țevile nu s-au schimbat de când s-au construit, se mai pot obține patru-cinci grade dacă acestea ar fi înlocuite cu unele noi.

„Țevile vechi au depuneri de sare, ceea ce înseamnă că eficiența transferului termic nu mai e aceeași ca la început. Dacă s-ar schimba și țevile dintre etaje, din interiorul blocului, inclusiv cele de la subsol cu altele noi, în mod sigur s-ar mai câștiga patru-cinci grade. Așadar, dacă proprietarii și-ar anvelopa blocurile și ar schimba țevile învechite n-ar mai fi scandalul chiar așa de mare.”

Pentru cei care locuiesc la casă sau care au în plan construirea unei case noi, Cosmin Păcuraru vorbește despre o soluție care poate asigura independența termoenergetică: un sistem hibrid format din pompă de căldură (care extrage căldura din pământ) și o centrală pe peleți.

„Dacă consum un kW electric și extrag din pământ cinci grade, de fapt, produc cinci kW termici. Energia asta pe care o consum pentru căldură pot să o iau de la soare. Dacă pun unul sau două panouri fotovoltaice, iar curentul îl bag în pompa de căldură, eu îmi capăt o independență termică”, spune Cosmin Păcuraru.

Din cauza temperaturilor scăzute din timpul iernii, ar fi necesară și instalarea unei centrale pe peleți, care ar avea un cost cu 50% mai mic decât cel al gazului. Acest sistem hibrid ar asigura necesarul termic corespunzător, asta însemnând și căldură și apă caldă, explică Cosmin Păcuraru care mai spune că un astfel de sistem ar costa 11-15 mii de euro, dar că el s-ar amortiza în maxim cinci ani având în vedere prețurile actuale la energie și gaz.

În plus, dacă iarna ai plăti la jumătate factura pentru agentul termic, vara ai plăti zero lei pe apă caldă:

„Dacă mai punem și niște panouri termosolare, care încălzesc un lichid care circulă și încălzește apa dintr-un recipient mare, iarna în mod sigur se mai câștigă între cinci și zece grade oricât de frig ar fi afară, singura condiție este să bată un pic soarele. Vara, în mod sigur nu consumi niciun ban pe apa caldă.”

• Citește și: De ce ordonanța plafonării în energie nu e o veste tocmai bună. Ceva nu s-a spus / Expert: „S-ar putea să vedem alte plafoane, alte prețuri sau să se stingă lumina”