HARTA cutremurelor din România. Care au fost cele mai puternice seisme din țara noastră în ultimii 600 de ani și cu ce a rămas fiecare dintre ele în istorie
O dată la un secol teritoriul României de azi a fost devastat de un mare cutremur. La 1471 s-au prăbușit aproape toate casele din Brașov și bisericile de la Târgoviște. La 1802 cronicarii scriu că „Marele Cutremur” a durat două minute, la 1940 orașul Panciu a fost distrus aproape total, iar la București s-a prăbușit blocul Carlton, făcând peste 100 de morți.
Perioada veche
Cea mai veche informație despre un cutremur ce s-a produs pe teritoriul actual al României este din anul 455. Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certa este cel din 29 august 1471. Există și referințe cu privire la tsunami-uri provocate de cutremure în Marea Neagră.
Datele istorice arată că se produc în medie cutremure cu magnitudinea 7 grade Richter la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea de 7,5 și peste se produc la fiecare 80 de ani.
Cutremurul din 19 august 1471
S-au produs cutremure cu o magnitudine estimată de 7,5 grade în anii 1196, dar și în 1446, iar unul dintre cele mai puternice seisme din perioada medievală s-a produs pe 19 august 1471, cauzând alunecări de teren și prăbușirea multor case. A fost pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Cutremurul a fost simțit în Moldova, în Crimeea, Transilvania și în Tara Românească. În Ardeal au fost semnalate pagube importante.
Cronicarii de la Târgoviște scriau că mai multe biserici s-au prăbușit. Cu siguranță au fost distrugeri mari și în cartierele de case.
Acest cutremur din 1471 a afectat grav și Brașovul, iar despre asta se menționează în cronica abației austriece Melk unde se spune că s-au prăbușit aproape toate casele și o parte dintre zidurile cetății. Șapte cutremure de pământ sunt menționate de cronicarii în secolul 15 la Brașov. ((sursa – mobee.infp.ro)
Cutremurul din 24 noiembrie 1516
Acest cutremur cu magnitudinea estimată de 7,5 grade pe Richter a avut loc la prima oră după prânz. Evenimentul a produs pagube la Brașov, unde s-au dărâmat mai multe case și o bună parte a zidului de incintă al orașului Sunt dovezi că seismul s-a simțit și la Suceava.
Cutremurul din 24 decembrie 1605
Cutremurul cu magnitudine estimată de 7,1 grade a zguduit tot Ardealul, având loc la ora 17. La Biserica Neagră din Brașov s-a prăbușit o parte a bolții de deasupra altarului, și s-au năruit multe coșuri ale caselor. La Bod, clopotele au sunat singure. La Sibiu s-au produs multe pagube, fiind afectate numeroase edificii publice și private: fie a căzut tencuiala, fie s-au crăpat pereții.
Cutremurul din 11 iunie 1738
A rămas mult timp în memoria colectivă sub numele de „Marele cutremur de la 1738” și s-a produs în jurul prânzului. La Târgoviște a făcut „una cu pământul” ce mai scăpase după atacul otoman din anul anterior.
Foarte afectate au fost orașele București, Iași, Focșani, Buzău și Sfântu Gheorghe.
Bucureștiul a fost destul de rău lovit: au apărut fisuri la clădirile Curții Domnești, s-au dărâmat biserici, clopotele au sunat singure și au apărut crăpături în pământ.
Cutremurul a pus la pământ în Moldova 11 mănăstiri, aproape toate casele au avut de suferit la Brașov, iar în Transilvania unele turnuri și părți ale cetăților medievale s-au prăbușit.
Cutremurul din 26 octombrie 1802
A fost cel mai mare cutremur produs în mileniul trecut pe teritoriul actual al României, magnitudinea estimată fiind 7,9 grade pe scara Richter (după alte surse 8,2 grade). A fost resimțit în Europa pe o suprafață uriașă, de la Varna și Vidin, până la Moscova și St Petersburg.
Cutremurul s-a produs la ora 12.55 și în Iași toate casele au fost afectate, mai multe mănăstiri s-au prăbușit în Moldova, iar în Târgu Jiu s-a dărâmat o biserică.
A fost cu siguranță un cutremur cumplit, mai ales că în cronicile vremii se scrie că a durat peste două minute la București, oraș unde s-au prăbușit mai multe turnuri și turle de biserici.
Sursa E. S. Georgescu, researchgate.net
Macroseismic maps of 1802 Vrancea earthquake: Popescu (1941), Sagalova (1968), Shebalin et al. (1974).
Cronicarii scriau că „a ieşit apă cu nisip în multe locuri: „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor”; pe străzi „oamenii fuseseră aruncaţi la pământ și se legănau precum barca pe valuri“.
Cutremurul din 23 ianuarie 1838
Magnitudinea estimată este 7,5 pe scara Richter, iar ora producerii este 20.45. Se consemnează faptul că orașe precum Craiova, Râmnicu Sărat, Putna și Râmnicu Vâlcea au avut mult de suferit, iar în București au fost peste 70 de morți (după alte surse fiind vorba de sute de victime). Conform unui raport oficial, la București s-au prăbușit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc si Biserica Sf. Silvestru.
Cutremurul din 31 martie 1901
Cutremurul s-a produs în zona seismică Shabla din Bulgaria, adâncimea estimată este 14 km, iar ora este 9.10. Magnitudinea estimată este 7,2 grade și cele mai multe distrugeri au fost în Bulgaria, dar cutremurul a afectat și Mangalia și Constanța.
Acest cutremur merită menționat fiindcă a generat un tsunami care a avut 2,5-3 metri înălțime maximă în zona Balcic și a provocat consecințe devastatoare în zona de coastă de lângă epicentru, generând dislocări ale malurilor și alunecări de teren.
Ultimul cutremur puternic în zona Shabla se produsese cu peste 450 de ani în urmă.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940
Magnitudinea a fost de 7,7 grade pe scara Richter, ora producerii a fost 3.39. Cutremurul din 1940 a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul 20 și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. A fost resimțit și la Moscova, dar și la Atena.
Mai ales că era pe timp de război, nu se poate ști câți oamenii au murit în România, estimările fiind cuprinse între câteva sute și peste 1.000 de victime.
Orașul Panciu a fost aproape în întregime distrus, iar Focșani, Mărășești, Tecuci, Galați și Iași au fost grav afectate. În București, prăbușirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, iar la Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime si a afectat peste 2.700 de clădiri.
Blocul Carlton, edificiu modernist, fusese inaugurat în 1936 la intersecția bulevardului Brătianu cu strada Regală (azi intersecția Bălcescu-Câmpineanu) și era considerat o minune inginerească a epocii. Era cel mai înalt bloc al capitalei: 47 metri înălțime.
Cutremurul a cauzat și importante efecte morfologice la nivelul scoarței terestre, în special în regiunile subcarpatice din Muntenia și Moldova. Au fost alunecări de teren, fisuri, tasări, formări de crăpături în straturile superficiale ale scoarței și țâșniri de apă din crăpăturile formate paralel cu cursurile râurilor.
Cutremurul din 4 martie 1977
Este cutremurul despre care s-a vorbit cel mai mult în ultimele decenii, pentru că nici unul atât de puternic nu a mai afectat România în ultimii 45 de ani.
S-a produs la ora 21.21, la o adâncime de 94 km, iar magnitudinea a fost 7,4 grade pe scara Richter. A fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României, cu peste 1.500 de morți și 1.100 de răniți.
90% dintre victime au fost în București unde s-au prăbușit total peste 20 de clădiri, inclusiv blocul Scala. Cel puțin două treimi dintre clădirile puternic afectate în 1977 fuseseră construite înainte de cutremurul din 1940.
Au fost afectate 23 de județe și pagubele estimate la valoarea actuală a dolarului au fost de aproximativ 9 miliarde dolari.
Harta intensităților macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 4 Martie 1977 (sursa datelor: Kronrod et al., 2013) via mobee.infp.ro.
În Craiova au fost afectate peste 500 de clădiri, iar în Zimnicea, gradul distrugerilor a fost declarat ca fiind de 80% pentru fondul de locuințe vechi.
Printre victimele cutremurului s-au numărat și personalități culturale și artistice: Toma Caragiu, Alexandru Bocăneț, Doina Badea, Anatol Baconsky, Mihai Gafița sau Alexandru Ivasiuc.
Cutremurul din 31 august 1986
Este un cutremur de care mulți români care sunt în vârstă de 40-35 de ani își amintesc, fiindcă au fost scoși de părinți în miez de noapte din casă, când au început zguduiturile. Energia degajată a fost de câteva ori mai mică decât la cutremurul din 1977, magnitudinea a fost de 7,1, iar ora producerii a fost 0.28.
Opt persoane au murit. Intensitatea seismică raportată a fost predominant mai mare pe direcţia Focşani – Iaşi și au fost câteva victime și în Republica Moldova (pe atunci RSS Moldovenească, parte a URSS). Alte date dau 150 de morți pentru România.
Cutremurul din 30 mai 1990
A fost ultimul cutremur de magnitudine mare produs în România: 6,9 grade pe scara Richter. Ora producerii a fost 13.40 și unele date dau opt morți, iar altele, 13 morți la nivelul întregii țări. Cele mai mari accelerații la nivelul solului au fost măsurate la stațiile de la Câmpina, Onești și Bolintin Vale.
O replică de 6,4 grade pe scara Richter a fost resimțită în noaptea de 31 mai, la 14 ore după cutremurul mai puternic.
O mare parte dintre informațiile din articol provin de pe mobee.infp.ro unde pot fi găsite informații pe diverse perioade, începând cu secolul XV și terminând cu seismele din a doua parte a secolului XX.
INTERVIURILE HotNews.ro