Sari direct la conținut

În zona epicentrală intensitatea cutremurului de marți a fost de peste 7 grade / INFP: „Suntem la cheremul naturii. Pământul nu poate fi pus într-o formulă”

HotNews.ro
Clădire cu risc seismic, Foto: Agerpres
Clădire cu risc seismic, Foto: Agerpres

​​Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 grade produs marți în județul Gorj a fost urmat până acum de 94 de replici, iar în localități din zona epicentrală intensitatea a fost de peste 7 grade, au anunțat miercuri reprezentanții Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

Directorul INFP, Constantin Ionescu, a afirmat că seismul s-a simțit pe o arie mare, până în Serbia și Ungaria, iar în zona epicentrală au fost localități în care intensitatea a depășit 7 grade.

„Ar trebui să ne așteptăm la cutremure de cel mult 6 grade pe Richter în zona Gorj”

  • „Este o zonă seismică cunoscută, cu activitate slabă până acum. Ceea ce s-a întâmplat este cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă.
  • A fost o surpriză pentru că calculele noastre indicau magnitudine maximă de 5,5 în acea zonă”, a declarat directorul INFP.

Devine Gorj noua zonă Vrancea? „În niciun caz”, este răspunsul reprezentanților INFP.

Potrivit acestora ar trebui să ne așteptăm la cutremure de cel mult 6 grade pe scara Richter în acea zonă:

  • „Trebuie să facem un studiu, dar aceste estimări se bazează pe studiile de seismicitate și de tectonică din zonă (n.r. – județul Gorj)”.

Cei de la INFP spun că zona seismică este una cunoscută, dar este una cu activitate slabă, dar în aceste zile a fost cea mai intensă activitate seismică înregistrată în ultimii 200 de ani în zona Gorj.

  • „S-a depășit această magnitudine calculată, de 5,5 grade și, practic, a fost un dublu șoc, au fost două cutremure mari, cu magnitudine de peste 5 grade.
  • S-a mai întâmplat asta o singură dată în istorie, acum 80 de ani, când s-a înregistrat un cutremur de 5,2 grade.

În perioada următoare sunt așteptate în continuare replici în zona Gorj, dar de o intensitate mai mică.

  • „Deja sistemul este într-un proces de reechilibrare, energia a fost eliberată și aceste replici care vor apărea, este de așteptat să fie din ce în ce mai mici”

Există vreo legătură cu cutremurul din Turcia? „E greu de dat un răspuns categoric”

Întrebați dacă există o legătură între cutremurul din Turcia și cele produse în Gorj, cei de la INFP au spus că vor trebui făcute studii, însă posibilitatea este una foarte redusă.

  • „Cred că este puțin probabil ca la cutremurele din Târgu Jiu să avem o influență din partea evenimentelor din Turcia, pentru că sunt totuși cutremure mari, de peste 5 grade.
  • De obicei, aceste influențe la distanță mare se referă la cutremure mici în zona foarte sensibile, în sensul că sunt gata-gata să producă cutremure, în general sunt mai mici. (…)
  • Este greu de dat acum un răspuns categoric, dar influențele la așa distanță sunt, totuși, foarte mici”.

Ei au insistat pe faptul că NU există tehnologie pentru a putea prevedea cutremurele. Nu există aparate care să le poată prevedea.

„Suntem la cheremul naturii”

Potrivit acestora, în perioada următoare sunt așteptate în continuare replici, dar de o intensitate mai mică, respectiv în jur de 4 grade magnitudine maximă, fiind de așteptat ca activitatea seismică în acea zonă să înceapă să scadă.

Se poate activa și o altă zonă seismică? „Nu, pentru că seismele (din Gorj – n.r.), chiar dacă sunt destul de mari, nu sunt atât de puternice încât să activeze alte zone”.

Reprezentanții INFP au subliniat că nu se pot face predicții ale cutremurelor:

  • „Pământul nu poate fi pus într-o formulă. Nu putem să facem preziceri.
  • Nu există nicio metodă de a face predicţii pentru cutremur, la nivel mondial, nu există o formulă.
  • Aceste sisteme de forțe care apar în scoarța terestră au un caracter complex și haotic, nu evoluează într-un mod ușor de prezis,. Este imposibil de spus ce se va întâmpla exact în viitor.
  • Un olandez a început o „predicție” cu „sooner or later” (mai devreme sau mai târziu). Aceasta nu este o predicție. Astfel de „predicții” nu au cum să fie acceptate de comunitatea știinifică.
  • Aceste sisteme de forțe care apar în scoarța terestră au un caracter complex și haotic, nu evoluează într-un mod ușor de prezis,. Este imposibil de spus ce se va întâmpla exact în viitor.
  • Asta e, suntem la cheremul naturii”, au adăugat specialiştii INFP.
  • Aparatele înregistrează mișcările în timpul producerii seismelor, nu le pot prevedea.

Conform reprezentanților INFP, vor fi montate trei staţii seismice care vor completa actuala reţea cu date pentru a analiza mai mult fenomenul din Gorj. De asemenea, vor fi inslatate cinci staţii GPS totale. Cu aceste stații de GPS se vor monitoriza mișcările de deplasare ale faliilor.

Aceste stații seismologice sunt puse și pentru a înregistra cutremure foarte mici.

Cutremurul de marți s-a înregistrat la ora 15:16, iar INFP a anunțat inițial că seismul a avut loc în județul Vâlcea, la adâncimea de 28 de kilometri. Ulterior, INFP a anunțat că seismul a avut magnitudinea 5,7 și s-a produs în județul Gorj, la o adâncime de doar 6,3 kilometri.

Seismul s-a produs la 102 km nord-vest de Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu, 146 km vest de Pitesti, 161 kilometri sud-est de Timisoara, 183 kilometri sud-est de Arad, 195 km sud de Cluj-Napoca, 204 km est de Belgrad, 208 km est de Zemun, 212 km nord-est de Nis, 212 km vest de Brasov.

Tot în județul Gorj, luni s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade – urmat de patru replici – la o adâncime de doar 13,2 kilometri. Seismul s-a simțit în mai multe județe, precum Timiş, Arad, Sibiu, Dolj, dar și în Serbia și în Bulgaria.

Cutremurul de marți este cel mai puternic din ultimii cinci ani. Un cutremur cu magnitudinea 5,8 pe Richter a avut loc în octombrie 2018, în judeţul Buzău.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro