Cetățeni, la categoria invizibili: care sunt cele mai discriminate categorii de oameni în România?

​Ultimii ani, marcați de inflație ridicată, de crize generate de război și de pandemie au scos în evidență mai mult ca oricând o realitate în care trăiesc milioane de români fără ca societatea cu instituțiile ei să îi vadă. Ei sunt, într-un cuvânt, invizibili. Dacă peste 80% dintre români spun că s-au simțit cel puțin o dată în viață discriminați, câți resimt această povară în fiecare zi?

Răspunsul se află într-o cercetare extinsă cantitativă şi calitativă care și-a propus să extragă din tabloul general al populaţiei României o imagine clară a categoriilor vulnerabile şi invizibile din societatea românească, a problemelor pe care le au, dar şi a posibilelor soluţii. Realizat la comanda Provident, studiul „Invizibilii” stă la baza demersului companiei de a găsi soluții și a da o mână de ajutor celor care simt că sunt pierduți din vedere de societate, la fel cum misiunea companiei este de a contribui la incluziunea financiară a celor care sunt uneori trecuți cu vederea de alte instituții financiare.

Care sunt, deci, categoriile vulnerabile de români și cu ce probleme se confruntă?

După 1.000 de interviuri faţă în faţă, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, și zeci de interviuri în profunzime cu grupurile vulnerabile, studiul „Invizibilii” a documentat în amănunt 6 astfel de categorii: șomerii între 55-64 de ani, micii antreprenori, pensionarii aflați în pragul sărăciei și excluziunii sociale, familiile monoparentale, fermierii de subzistență și muncitorii la negru, iar problemele cu care se confruntă sunt dintre cele mai variate, de la discriminare până la sărăcie și lipsa de orizont. Potrivit datelor obţinute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puţin unul dintre aceste grupuri. Includerea lor în economia formală ar putea aduce beneficii majore pentru întreaga societate prin aportul semnificativ la bugetul de stat.

Până atunci însă, creșterea nivelului general de conștientizare a problemelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile și invizibile din societatea românească reprezintă un prim pas către soluționarea lor. Mulți dintre cei aflați în categoriile vulnerabile nu au, de exemplu, nicio proiecție asupra viitorului, iar dintre ei, mai mult de jumătate nu știu ce cuantum va avea pensia lor, ori știu puțin sau nimic despre sistemul de pensii.

„Nu mi-am permis să se vadă că sufăr niciodată, trebuia să fiu tare și să vadă lumea că îmi rezolv singură problemele, dar numai eu știu cum trec peste toate”- spune *Dana, o muncitoare la negru din Iași. La nivel declarativ, 19% dintre respondenţi cunosc pe cineva care lucrează la negru şi, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României a fost estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulţi trăiesc de pe o zi pe alta şi au dificultăţi în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistenţă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%).

„Cel mai important este să fii util, să te simți băgat în seamă de oameni, de colegi”- spune *Lucreția, o mamă singură din Sibiu. „Cresc singură un copil și nu de puține ori mi-a fost greu cu banii care nu ajung de la o lună la alta.” În România sunt peste 272.000 de familii monoparentale, iar părinţii singuri resimt o presiune foarte mare de timp: sunt stresaţi că nu sunt suficient de mult alături de copii, dar, în acelaşi timp, au nevoie să fie integraţi pe piaţa muncii cu normă întreagă pentru a face faţă cheltuielilor.

„Nu mă gândesc la pensie, mai e până atunci. Știu eu ce va fi mâine, poate că nici nu mai apuc pensia?”- așa vede viitorul *Ionela, o șomeră de 55 de ani din Vaslui. Peste 78.000 de români care au între 55 şi 64 de ani sunt şomeri şi jumătate dintre ei nu ştiu nimic despre cât va fi cuantumul lunar al pensiei lor, deşi sunt aproape de vârsta de pensionare. În plus, 44% dintre cei din acest segment de vârstă preferă să aibă un stil de viaţă mai bun astăzi decât să economisească pentru pensie. Şomerii din această categorie au cea mai mare dificultate în a-şi găsi un loc de muncă şi au cel mai mic nivel de înţelegere asupra modului de funcţionare a sistemului de pensii.

Oricine are dreptul la o viață mai bună, la speranța într-un viitor mai bun, la șansa și bucuria de a simți că face parte dintr-o comunitate, din societatea în care să se simtă util și important. În acest sens, platforma „Invizibilii” ajută la identificarea unor soluții pentru cei care și-au pierdut încrederea și pentru care viitorul este nesigur.

Este nevoie de o schimbare sistemică, de o viziune pe termen lung, iar combustibilul care pune motorul social în mișcare este empatia, adică înțelegerea profundă a problemelor dificile cu care se confruntă cei aflați în situații vulnerabile de viață.

Articol susținut de Asociația Provident pentru Educație