De ce aderarea parțială a României la Schengen ar fi o capcană și ar putea arunca în aer negocierile - europarlamentar / Ce a determinat Viena să-și schimbe radical retorica

De ce aderarea parțială a României la Schengen ar fi o capcană și ar putea arunca în aer negocierile – europarlamentar / Ce a determinat Viena să-și schimbe radical retorica

Acordul politic semnat între România, Bulgaria şi Austria privind aderarea parţială la Schengen – cu frontierele aeriene și maritime – este o capcană care poate oricând arunca în aer negocierile agreate în spatele uşilor închise în ultimele ore ale anului 2023, spune europarlamentarul Eugen Tomac. El consideră că acordul este „un măr otrăvit”, pentru că dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2024 nu se ia decizia intrării terestre a României şi Bulgariei începând cu 1 ianuarie 2025, în mod absolut sigur anul viitor nu se mai întâmplă nimic.

Într-un mesaj postat luni pe Facebook, Eugen Tomac face o scurtă analiză legată de decizia de aderare parțială la Schengen a României și Bulgariei începând din 31 decembrie 2024, spunând că actuala putere vrea să prezinte un mare eșec drept o uriașă victorie.

Intrarea în Schengen pe cale aeriană și maritimă este un pas înainte, dar nicidecum o mare realizare, spune europarlamentarul.

Ce a determinat Viena să-și schimbe radical retorica?

Tomac spune că totul trebuie privit în continuare prin prisma umilinței pe care România a îndurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria și Olanda au blocat aderarea României și Bulgariei la Schengen, dar în aceeași ședință au acceptat intrarea Croației în două etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023.

Ce s-a întâmplat de atunci până în 30 decembrie 2023, când, printr-o procedură scrisă, nu un Consiliul JAI ordinar, statele membre au decis, în doar câteva ore, acceptarea parțială a României și Bulgariei în spațiul Schengen?

„În primul rând, guvernele României nu au avut până în 2022 o strategie comună cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea între București și Sofia pe acest dosar a fost superficială. În plus, Bulgaria, până în 2023, a trecut printr-o lungă criză guvernamentală, cu cinci rânduri de alegeri anticipate în perioada 2021-2023.

La București, în continuare, nu am făcut mari schimbări în abordarea noastră, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esențial, pentru a determina Austria să renunțe la blocajul împotriva României.

Sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena să-și schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clară și mai eficient de gestionat de toți ceilalți actori implicați.
Austria a trebuit să-și schimbe tonul și pentru că a rămas singură. Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renunțat la această abordare. Deși chiar și în ianuarie 2023 se angaja, alături de Nehammer ca Schengenul să nu se extindă prea curând.
Motivul pentru care Olanda nu mai poate fi atât de rigidă este simplu: premierul Mark Rutte se pregătește să devină în 2024 Secretar General NATO și nu poate obține consensul tuturor celor 30 de state membre, având o abordare inflexibilă în UE în relația cu doi aliați NATO de pe flancul estic.
Pe fondul acestor două aspecte politice importante, Comisia Europeană, împreună cu Președinția spaniolă a UE, au jucat cartea compromisului în relația cu Austria, care și-a impus și de această dată punctul de vedere, obținând ceea ce își dorea: o amânare a intrării României și Bulgariei până în 2025.
Astfel, s-a decis ca printr-o procedură scrisă, nu o reuniune JAI cu vot, ca Schengenul să fie extins într-o primă etapă doar pe cale aeriană și maritimă”, explică Tomac.

„O capcană care poate oricând arunca în aer ce s-a agreat în spatele ușilor închise în ultimele ore din 2023”

În opinia sa, scordul politic semnat însă între România, Bulgaria și Austria nu era necesar, acesta fiind „o capcană care poate oricând arunca în aer negocierile agreate în spatele ușilor închise în ultimele ore ale anului 2023”:

„Acest acord este un măr otrăvit, pentru că dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2023 nu se ia decizia intrării terestre a României și Bulgariei începând de la 1 ianuarie 2025, în mod absolut sigur, anul viitor nu se mai întâmplă nimic.
Mai trebuie spus că Belgia, țară care conduce Consiliul UE are alegeri parlamentare în aceeași zi cu alegerile europarlamentare din 9 iunie. Rămâne de văzut dacă aceasta va decide să introducă pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie intrarea noastră terestră.
După alegerile europarlamentare, toate negocierile în UE vor fi în jurul viitoarei majorități din Parlamentul European și, evident, pentru formarea viitoarei Comisii Europene.
De aceea, Austria a cerut timp și a primit. Iar ultima frază din acest acord, care precizează că Schengenul terestru poate fi deschis atunci când Austria își va îmbunătăți situația privind imigranții, este argumentul pe care Viena îl dorea pentru a avea baza legală spre a menține acest blocaj oricât de mult își dorește. Statisticile în acest sens îi ajută și pentru următorii zece ani.
Noi, în schimb, ne-am anulat șansa de a putea duce acest dosar la CJUE în cazul în care în 2024 nu se adoptă decizia intrării în Schengen pentru anul 2025.
Austria va spune, în baza acestui acord politic inutil, că noi ne-am asumat bilateral să rezolvăm ceva ce nu depinde de România și Bulgaria, și anume criza imigranților din Austria.

De aceea, nu este o mare victorie, ci o capcană în care am căzut, deși ușile ne-au fost larg deschise printr-un context de împrejurări extraordinare”.

Autoritățile de la București au încercat în ofensiva de negociere din decembrie introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere. În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”. Acest lucru însă condiționat de 5 măsuri care să ducă la „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.

Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate. De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”.

(Foto: Dreamstime.com)

CITEȘTE ȘI:

De ce aderarea parțială a României la Schengen ar fi o capcană și ar putea arunca în aer negocierile – europarlamentar / Ce a determinat Viena să-și schimbe radical retorica

Ce a determinat Viena să-și schimbe radical retorica?

„O capcană care poate oricând arunca în aer ce s-a agreat în spatele ușilor închise în ultimele ore din 2023”

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală