Mărturia Irinei Filip, patroana unei fabrici de înghețată din Teleorman, oprită de la vânzare de 7 din 10 mari rețele comerciale: „Nu pun aditivi, am preț mai bun”

• Citește și: Magiunul de Topoloveni, primul produs tradițional românesc recunoscut de UE, eliminat de pe rafturile Metro

Femeia din fața fabricii spune, de la început, că nu se pricepe la PR. Și că nu-i pasă dacă vor exista consecințe.

În comuna Nanov, la ieșirea din Alexandria, în unul dintre cele mai vitregite economic județe românești, Teleorman, Irina Filip a construit o afacere.

„Noi am ridicat, cu eforturi greu de imaginat, o fabrică modernă de înghețată, în Teleorman, un județ despre care știți ce spune toată lumea. Am dorit și am reușit să produc în această fabrică, un desert industrial de cea mai înaltă calitate. E fabricat exclusiv din ingrediente naturale, cu lapte proaspăt și fără niciun aditiv. Iar consumatorii chiar îl apreciază”, spune Irina Filip.

Antreprenoarea are și propria fabrică de lapte și produse de lapte, tot în Teleorman. Prețurile la care firma ei vinde înghețata sub brandul Cremola sunt semnificativ mai mici decât prețurile produselor similare importate, susține antreprenoarea.

„Atitudinea a 7 companii de retail, dintre cele 10 care constituie, practic, întregul comerț modern din România e următoarea”, atrăgea atenția încă din 2020 dna Filip.

Rețeaua AUCHAN: „Când le-am spus că sunt probleme cu temperatura, au oprit comenzile”

„AUCHAN a listat produsele noastre în primăvara anului 2019 în 18 hypermarketuri (din 33), am colaborat având această prezență incompletă, vreme de patru luni, dar după ce i-am notificat în mod repetat cu privire la condițiile neconforme de temperatură din mai multe magazine, condiții care deteriorau textura produselor, au oprit comenzile în loc să remedieze problema. Ba mai mult decât atât, am fost și admonestați pentru „obrăznicia” noastră de a le fi solicitat atenție și corectitudine în păstrarea produselor, după ce ei ne-au făcut „favorul” de a ne primi în o parte din magazinele rețelei”.

Rețeaua PENNY: „Nu există spațiu la raft”

„După 6 luni de discuții, PENNY a refuzat listarea, tot fără vreo justificare legată de produse; nu a luat nicio clipă în calcul calitatea sau raportul calitate/preț. Ni s-a răspuns cu o aroganță incalificabilă, de către coordonatorul de achiziții, că nu există spațiu la raft, deși în următoarele două luni au apărut în vitrinele Penny mai multe branduri care nu existaseră la momentul discuțiilor noastre, cu prețuri mult mai mari per suta de grame decât prețurile la care ar fi putut vinde produsele noastre (evident, brandurile noi fiind branduri de import)”.

Rețeaua LIDL: „A refuzat listarea fără nici o justificare; nu a dorit să discute nicio clipă despre calitatea produselor”.

Rețeaua METRO: „Un singur magazin din cele 32”

„METRO a listat produsele noastre într-un singur magazin (din cele 32) și refuză extinderea în toată rețeaua, pe motiv că produsele noastre, fiind de o calitate înaltă, ar fi produse „de nișă”. Acest „argument” este absolut artificial, întrucat rețeaua Metro vinde în aceeași categorie alimentară, produse mult mai scumpe decat produsele noastre (bineînțeles, acestea sunt produse de import). Mai mult decât atât, noi am propus, odată cu extinderea prezenței produselor noastre, o diminuare a prețurilor noastre, ceea ce ar însemna prețuri și mai bune decât cele actuale, care oricum, sunt mai mici decât ale altor produse din categorie. Dar nici asta nu a prezentat interes pentru reprezentanții Metro”.

REȚEAUA KAUFLAND:

„În toate plangerile pe care le-am trimis către Consiliul Concurentei si catre Ministerul Agriculturii, i-am „ocolit” mereu pe cei de la Kaufland si pe cei de la Mega Image, chiar daca tot timpul „colaborarea” noastra a șchiopătat.

Rezultatul este ca acum Kaufland ne-a scos din nou de la raft, dupa ce a mai facut-o o data cu peste un an in urma, iar Mega Image isi bate joc de mine spunandu-mi (ca raspuns la insistenta de a ne extinde in toate supermarketurile retelei) ca ne mai extinde intr-un numar de magazine (nu in toate), dar numai daca sunt de acord sa extinda un singur produs.”

Rețeaua MEGA IMAGE: „Ni s-a spus că suntem în test”

„La MEGA IMAGE, după un an și jumătate de așteptare, ei au listat produsele noastre în 38 de magazine din cele aproape 800 ale rețelei. Oricât am insistat pentru extinderea prezenței în toate supermarketurile rețelei, ni s-a spus că în Mega Image toate brandurile noi sunt listate mai intâi ca test într-un numar mic de magazine. Asta chiar dacă, în cele șase luni, aceeași rețea a listat alte branduri în toate supermarketurile rețelei, încă de la apariția acestora pe piată. Dar aceste branduri aparțin, evident, unei corporații internaționale”.

Rețeaua CARREFOUR: Povestea delistării

„CARREFOUR a listat produsele noastre într-un număr de magazine pe care nici noi nu îl știm, întrucât ni s-a comunicat o listă de magazine, iar noi am constatat că în multe din magazinele comunicate, produsele noastre nu existau. Am insistat de luni de zile să ni se listeze produsele în toată rețeaua sau măcar să ni se comunice situația reală, dar nu am primit niciun răspuns. Și la Carrefour am exprimat în mod repetat intenția noastră de a reduce prețurile produselor odată cu extinderea prezenței la nivelul întregii rețele, dar nici această intenție a noastră nu a avut vreun ecou. Asta până când am fost delistați”.

Rețeaua PROFI: „Ne-a comunicat că nu dispune de platformă pentru produse congelate”

„Deși PROFI nu a exprimat un refuz clar față de produsele noastre din categoria înghețată, ne-a comunicat că nu dispune de platformă logistică pentru produse congelate. În schimb a refuzat fără nicio justificare, propunerea de a vinde produsele lactate pe care le fabrică cealaltă firmă a grupului nostru. E vorba despre produse lactate, care de asemenea, sunt extrem de apreciate de consumatori, fiind de o calitate specială prin aceea ca sunt absolut naturale, fabricate exclusiv din lapte proaspăt”.

Situația actuală este următoarea, mai spune proprietarul Cream Land:

• Reteaua Profi și-a deschis platforme logistice la sfârșitul lui 2020, însă refuză sistematic listarea produselor noastre, în ciuda calității net superioare si a preturilor mai accesibile decât ale altor produse din aceeași categorie alimentara pe care le comercializeaza.
• Rețeaua CARREFOUR: au listat produsele noastre într-un numar limitat de magazine, pe care nici noi nu îl știam (intrucat au refuzat sa ni-l comunice) si au denuntat unilateral contractul in anul 2022,cu exact o zi inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 81/2022.
• Rețeaua KAUFLAND: a comercializat produsele noastre din anul 2020 si pana in 2023, a refuzat in permanenta comunicarea fireasca (privind stocurile sau rulajele) intre retailer si furnizor, iar la inceputul acestui an a recurs la delistarea produselor noastre fără nicio justificare comerciala, invocand o lege (Legea 81/2022) pe care de fapt, o incalca;
• Rețeaua PENNY: dupa 3 ani de refuzuri fara niciun argument comercial, a acceptat sa listeze in 2023 un singur produs Cremola, pretinzand ca vrea sa ii testeze vandabilitatea. Ulterior a recurs la aceeasi practică de delistare abuzivă și nelegală a produsului, a refuzat să furnizeze informații concrete și date concludente privind nivelul vânzărilor produsului CREMOLA în magazinele Penny, în contextul în care am transmis în repetate rânduri dovezi ce atestă lipsa produselor de pe rafturile magazinelor din rețeaua Penny exact în perioada în care reprezentanţii rețelei „evaluau” vandabilitatea acestuia;
• Rețeaua AUCHAN: a listat produsele noastre în primăvara anului 2019 în 18 hypermarketuri (din 33), am colaborat având această prezență incompletă, vreme de patru luni, dar după ce i-am notificat în mod repetat cu privire la condițiile neconforme de temperatură din mai multe magazine, condiții care deteriorau textura produselor, au oprit comenzile în loc să remedieze problema.
• Rețeaua METRO: a listat produsele noastre într-un singur magazin (din cele 32) și refuză extinderea în toată rețeaua, pe motiv că produsele noastre, fiind de o calitate înaltă, ar fi produse „de nișa”.
• Rețeaua MEGA IMAGE: ne-a listat produsele intr-un numar limitat de magazine (aproximativ 15% din numarul total) in anul 2020 si încă de atunci insistam si asteptam sa ne extinda prezenta in toate magazinele retelei, lucru care nu s-a intamplat.

Consiliul Concurenței i-a spus să aducă ea probe că marii comercianți sunt înțeleși sau abuzează

Antreprenoarea din Teleorman s-a adresat Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Senat și Consiliului Concurentei.

Consiliului Concurenței i-a oferit proprietarei fabricii citate din lege și i-a spus că, dacă deține ”indicii referitoare la fapte susceptibile de a intra sub incidența legislației din domeniul concurenței, să le aduceți în atenția autorității de concurență” să completeze formularul către autoritatea statului.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat a fixat o primă întâlnire, care s-a amânat

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, sesizarea a fost primită și s-a organizat o primă întâlnire la care să participe și reprezentanții marilor retaileri. Numai că întâlnirea, a cărei dată fusese fixată, s-a amânat pentru o dată viitoare rămasă neprecizată, spune Irina Filip.

Membri ai comisiei parlamentare, cu care HotNews.ro a discutat, au susținut că totul ține de procedură și că lucrurile merg mai greu, dar că forul se va întâlni ”cu siguranță pentru a se dezbate cazul Cream Land”. Ei au preferat să nu fie citați cu numele.

Alți membri ai comisiei parlamentare admit că mai sunt și alți mici producători români care se plâng de aceleași practici ale marilor retaileri din România. Singurul parlamentar care a ridicat public această problemă este senatorul PSD Dănuț Cristescu. „Vă aduc în atenţie un fenomen extrem de grav, cu grave consecinţe economice şi sociale. Este vorba despre restricţionarea şi limitarea drastică a prezenţei pe rafturile marilor reţele comerciale din România, a celor mai bune şi mai competitive alimente produse în România”, a avertizat recent senatorul.

El mai susține că are „numeroase dovezi” privind aceste practici ale marilor retaileri care activează pe piaţa alimentară din România, practici care sunt nu doar imorale, ci şi profund ilegale.

Cristescu îl acuză și pe șeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chirițoiu, că s-ar preface că „nu vede” aceste practici care duc la rafturi pline de importuri cu calitate îndoielnică, pline de aditivi, (uneori chiar cu substanţe interzise pe teritoriul Uniunii Europene). El mai cere șefilor marilor reţele să renunţe la politicile discreţionare comune de achiziţii sau să facă publice motivele pentru care refuză sau limitează comercializarea de produse cu calitate mai bună şi cu preţuri mai mici decât ale multora dintre produsele pe care le comercializează în toate magazinele.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România: E nevoie de o mai bună comunicare

HotNews.ro a discutat cu dl. George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. Domnia sa ne-a confirmat că știe de situația firmei de înghețată Cream Land și susține că, la modul general, o mai bună comunicare între retaileri și producători ar face bine industrei de retail și comerțului în general. E nevoie de o comunicare mai transparentă între toți cei care desfășoară relații comerciale”, spune șeful Asociației Marilor Rețele, adăugând că, dacă fie doar și un singur producător ar avea nemulțumiri față de un retailer, acesta ar trebui luat în serios, întrucât poate afecta imaginea industriei și ar dăuna reputației acesteia”

Ce spun retailerii

Surse din cadrul industriei cu cu care HotNews.ro a discutat susțin că un produs poate fi delistat de la raft din mai multe motive, cele mai frecvente fiind lipsa cererii sau sincope în livrare.

Un retailer se uită apoi și la cota de piață pe care o are produsul pe care urmează să-l listeze. Există produse care au cote de piață de 40-50% și pe care ești obligat să le ai pe rafturi. În cazul în care produsul are o cotă de piață de sub 2% nu prea ai motivație să-l listezi, dar poți s-o faci ca test, să vezi dacă clienții îl cumpără. De aceea în anumite cazuri listarea se face „în trepte”. Mai întâi listezi într-o locație sau în două, după care dacă rulajul e bun, extinzi și în alte puncte ale rețelei, au explicat sursele noastre.

De asemenea, oameni din industrie au declarat pentru HotNews că delistarea „nu face bine nimănui: nici producătorului nici retailerului. Este un eșec al ambilor parteneri, din păcate”.

Cu privire la vânzările categoriei „înghețată”, documentele consultate de HotNews arată însă că, cel puțin în cazul Kaufland, vânzările celor două sortimente de înghețată Cream Land listate (de vanilie și de ciocolată) erau duble în volum față de vânzările altor branduri celebre, care aveau listate câte 5 sortimente.

Ce a spus Carrefour Franța pentru HotNews.ro

HotNews a luat legătura cu ziarul Les Echos din Franța. Jurnaliștii Les Echos au adresat o întrebare, în numele nostru, conducerii grupului Carrefour Franța.

Carrefour a răspuns:

„Nu există retrageri specifice de pe rafturile Carrefour din România, în afară de raționalizarea produselor care se vând prost, legate de proiectul Maxi și retragerea a 600 de produse Carrefour cu Nutriscore pentru aproximativ 9 luni.

Este vorba de o persoană care a dezvoltat o mică afacere de producție de înghețată în România și se plânge că nu este listată de Auchan, Carrefour și Ahold. Acest furnizor a fost prezent pe rafturile noastre din 2020 până în 2022 și a fost scos de pe rafturi în 2022, având în vedere cerințe logistice excesive în ceea ce privește comenzile minime”.

Carrefour Franța a mai spus:

„Pentru informarea dumneavoastră, înghețatele noastre Carrefour sunt realizate de producători români, iar Carrefour favorizează parteneriatele cu furnizorii români pentru dezvoltarea în România. De exemplu, pentru brandul propriu lucrăm cu 260 de companii românești”.

Ce mesaj i-a transmis Carrefour România proprietarei fabricii

Reprezentanții Carrefour România i-au transmis Irinei Filip:

„Considerăm important să reiterăm către dvs. următoarele puncte: Societatea noastră este liberă să își stabilească, în mod independent conform propriei politici, strategia de achiziții și vânzări și modalitatea în care înțelege să plaseze comenzi către furnizorii proprii.

Produsele Cremola (…) reprezintă un produs sezonier ce, în mod normal, suportă fluctuații în consum, situație ce se traduce în mod natural și în ajustarea comenzilor.

Cum am discutat și în alte ocazii, furnizorul nu poate interveni asupra sau afecta independența retailerului privind activitatea sa de vânzare.”

Kaufland: Încetarea contractului a survenit respectând toți termenii contractuali și normele legale în vigoare, motivele nefiind unele de interes public

„Dorim să reamintim că politica noastră de achiziții prioritizează întotdeauna parteneriatele cu producătorii locali. În anul financiar 2023, am colaborat cu peste 2.600 de furnizori români, investind aproximativ 2,4 miliarde de euro în dezvoltarea acestor afaceri.

În cazul specific menționat, dorim să subliniem că încetarea contractului a survenit respectând toți termenii contractuali și normele legale în vigoare, motivele nefiind unele de interes public, ci unele care țin strict de clauzele contractului comercial dintre cele două părți.

Kaufland România rămâne un susținător ferm al producătorilor locali, promovând o comunicare deschisă și transparentă pentru a asigura parteneriate de lungă durată. Ne angajăm în continuare să oferim clienților noștri produse de calitate de la furnizori locali, menținându-ne misiunea de a sprijini economia românească.”, au transmis oficialii Kaufland la solicitarea HotNews.ro

În momentul scrierii articolului, înghețata fabricii din Teleorman putea fi găsită, dintre marile lanțuri alimentare, doar în câteva magazine din rețeaua Mega-Image.

N.Red: Mai mulți producători autohtoni s-au adresat HotNews pentru a ne sesiza că marile lanțuri de retail îi scot de pe rafturi, în ciuda produselor de mai bună calitate și la un preț mai mic decât produsele importate.

Sesizările au venit după apariția articolului „Otrava din farfurie. De unde provin sutele de produse retrase în timp de pe rafturile magazinelor românești și care sunt țările care ni le livrează”, în care arătam cum sute de produse alimentare importate ​au fost retrase în ultimii ani de pe rafturile marilor retaileri fiind considerate periculoase de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinarăși pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).