Cristian Ghinea: Să încetăm să mai numărăm hârtii și să ne uităm la impactul proiectelor UE/ Propunem un MCV pentru toate statele din UE / Comisia Europeană s-a grăbit cu GDPR-ul. A greșit

Deputatul Cristian Ghinea, candidat pe lista USR-PLUS la alegerile europarlamentare, a fost invitat miercuri, la HotNews.ro LIVE. Temele de discuție au vizat subiecte de actualitate la nivelul Uniunii Europene și implicațiile lor pentru România:

1. BREXIT și drepturile românilor din Marea Britanie

2. Noul buget al Uniunii Europene: câți bani poate obține România și pentru ce? Fonduri pentru autostrăzi, spitale, IMM-uri etc.

3. Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și valorilor UE

4. Problema imigrației și securizarea frontierelor. Schengen

5. Ascensiunea populismului în UE

Interviul a fost transmis LIVE pe conturile de Facebook și youtube ale HotNews.ro

De ce vrea să plece la Bruxelles după doar doi ani în Parlamentul de la București: Pot fi mult mai util acolo

Cred că mă potrivesc mai bine acolo. Am spus din 2016 că vreau să fac acest lucru. Nu ne pune cineva cu mâna pe liste, nu sunt decizii luate în debara. M-au votat câteva mii de oameni ca să fiu pe listă. Pot fi mult mai util acolo.
Parlamentul României, comparativ cu Parlamentul European, este odios. În opoziție nu poți să faci aproape nimic, pentru că puterea merge pe logica „ciocul mic”. Toate proiectele de lege propuse de USR, și sunt sute, stau în sertare și nu sunt puse pe ordinea de zi pentru că sunt de la USR și ni se spune asta în față. Ura PSD față de noi este mai mare față de orice alt partid.
În Parlamentul European logica este cu totul alta, acolo nu există opoziție și putere. Ei negociază fiecare proiect legislativ la bucată și atunci eu pot să fiu mult mai util acolo, pentru că pot să avansez, într-o lume normală la cap, proiecte pe fonduri europene, de exemplu.

Manifestul lansat de Alianța USR-PLUS în perspectiva alegerilor europarlamentare. Unul dintre puncte: Milităm pentru o singură Uniune, fără cercuri concentrice sau viteze diferite de integrare și ne pronunțăm ferm împotriva oricărei încercări de a crea falii între satatele membre. Există o falie în Uniunea Europeană, are PSD dreptate când spune că suntem tratați ca membri de mâna a doua?

Nu, discuția e mai complicată decât vrea PSD să o facă. Acest manifest este un răspuns la o dezbatere lansată la nivelul Uniunii Europene despre cum vrem să arate viitorul acestei Uniuni. Și USR, și PLUS au decis să se alăture noului grup european format în jurul En Marche și ALDE Europa și sunt convins că nu se va putea face o majoritate în Parlamentul European fără noi, caz în care acest nou grup va fi cheia pentru ca atmosfera din Uniunea Europeană să se schimbe. Uniunea Europeană este supusă asaltului populiștilor în aproape toate țările mari.
Aceste alegeri pot distruge sau pot salva Uniunea Europeană. Acest manifest este răspunsul nostru în dezbaterea de acolo. Uniunea Europeană a fost croită ca un proiect al vestului, care apoi s-a extins către est aducând miliarde de fonduri europene, aducând securitate și multe alte beneficii, iar acum, la acest moment refondator, trebuie să vorbim mai clar și să fim parteneri la masă.
Nu înseamnă că intrăm într-o logică paranoidă, pe care PSD o folosește mințind românii. PSD minte românii că apartenanțe la Uniunea Europeană le aduce prejudicii.

Despre drepturile românilor care muncesc în Marea Britanie: Ne vom bate ca ceea ce au negociat cei din Comisia Europeană să se întâmple

S-a reușit păstrarea drepturilor cetățenilor europeni în Marea Britanie și cred că acest acord care a fost negociat de UE este foarte bun pentru cetățenii români și pentru toți cetățenii europeni și, într-un fel, cred că ne vom întoarce la el. Până la urmă, Uniunea Europeană este în poziție de forță în negocierea cu Marea Britanie.
Românii din Marea Britanie trebuie să știe că acordul este pe masă și foarte probabil asta va obține Uniunea Europeană pentru ei. Aveți dreptul la pensie, dacă vreți să rămâneți în Marea Britanie, cinci ani aveți voie să vă hotărâți unde vreți. Este un acord bun. Dacă Marea Britanie iese fără acord, ceea ce este foarte puțin probabil, va trebuie renegociat, dar din nou stând uniți pentru a putea fi într-o poziție mai bună de negociere.
Și apropo de cine apără interesele românilor – cum poți tu să stai bot în bot, cum stă Dragnea cu Salvini, când ăla vorbește despre români ca sclavi? Cine face de râs, cine este patriotul în cazul ăsta? Relația de amor dintre Dragnea și Salvini este bazată pe faptul că pe fiecare îl enervează Uniunea Europeană. Pe ăla pentru că are el probleme acasă, pe al nostru pentru că nu îl lasă să fure și românii de afară înțeleg chestia asta. Eu sper să meargă cât mai mulți la vot și să voteze cu noi pentru că noi suntem ăia care punem cărămida vitală la continuarea acestui proiect european, al cărui princinpal beneficiar sunt ei, românii plecați.
Ce putem face noi ca europarlamentari – ne vom bate ca ceea ce au negociat cei din Comisia Europeană să se întâmple și în cazul punctual al fiecărui român, drepturile lor sunt apărate de o Directivă europeană. Putem să adresăm interpelări Comisiei să vadă cum în Italia, de exemplu, unde vorbim de femei românce care au grijă de copii sau de batrâni italieni, Regulamentul european, care prevede niște drepturi sociale, este inegal aplicat de către regiuni. Noi, ca europarlamentari, putem semnala Comisiei, care să verifice și să înceapă o procedură de infringement împotriva Italiei.

Despre fenomenul imigrației

Migranți extracomunitari – susținem ferm întărirea frontierelor comune. De altfel, în 2016, în timpul guvernării Cioloș, România a devenit un principal contributor la agenția FRONTEX, care gestionează frontierele externe. Am făcut asta pentru că atunci când negociezi ceva, trebuie să fie clar ce pui pe masă. Nu te duci cu părul pe bigudiuri și începi să urli la ăia, cum face PSD – că mă duc eu, o trimitem pe doamna Plumb să apere drepturile românilor. Nu o s-o bage nimeni în seamă pe doamna Plumb acolo. Ești băgat în seamă dacă zici – uite, eu pot să contribui la interesul nostru comun, în cazul ăsta cu resurse umane la FRONTEX și în schimb vreau asta. Și în schimb noi am vrut ridicarea vizelor pentru Canada și am fost în stare să negociem.
Migrația – nu cred că modul în care Uniunea Europeană a gestionat criza refugiaților sirieni ne-a făcut bine. E vorba despre alocarea acelor cote, care nu au putut fi aplicate pentru că atunci a intervenit egoismul național – fiecare voia să arunce cartoful fierbinte la altul.
Apropo de cât de bizară este prietenia asta și între Viktor Orban și Salvini. Italia s-a trezit cu sute de mii de refugiați și a spus mai luați și voi. Și Orban ce a spus – nu, facem gard la graniță. Fiecare ticălos dintr-ăsta a smuls voturi la el acasă, zicând că nu știu ce ne face Bruxelles-ul, iar acum sunt bot în bot în alegerile europene. Ăsta este mecanismul pervers prin care fiecare politician populist aruncă cartoful pe altă țară, dă vina pe Bruxelles, dar de fapt nu contribuie la rezolvarea problemelor.
A fost un entuziasm la început, hai să salvăm noi toată lumea, și Uniunea Europeană și-a arătat limitele. Hai să o reformăm, să ne gândim mai bine la mecanismele comune și apoi să ne propunem foarte multe.
Să nu mai permitem populiștilor să distrugă casa noastră comună, pentru că ei oricum nu au o viziune asupra acestei case, ei au un interes stomacal imediat pentru voturi în țara lor.
În Uniunea Europeană prea des se pun în balanță niște birocrați din ăștia scorțoși de la Bruxelles, care știu regulamentele lor, și niște băieți care îți par simpatici, gen Salvini, Farage sau Orban și din această bătălie inevitabil primii pierd, pentru că ăia de la Bruxelles sunt șterși. Ce aducem noi, Alianța 2020, este această pasiune reală și umană pentru proiectul european, care are nevoie să ieșim din logica asta birocrați șterși versus băieți simpatici și să le spunem oamenilor că ăștia mint.

Și va ajunge acest mesaj la alegătorul din Italia?

Deocamdată trebuie să ajungă la alegătorul din Fetești. Sâmbătă mă duc la Găești, la Moreni și la Târgoviște. De asta batem țara de două luni, ca să ajungă în aceste orașe mici.

Despre proiecte și fonduri europene: Trebuie să încetăm să mai numărăm hârtii, trebuie să ne uităm dacă chiar rămâne ceva în uma acestor proiecte

Credeți că acei oameni din Găești vor fi impresionați că le spuneți despre pasiunea pentru proiectul european sau o să vă întrebe cum o să le fie lor mai bine?

Întrebările sunt foarte diverse. La Bistrița, de exemplu, a venit cineva și ne-a spus că nu vorbim despre problemele mari din Uniunea Europeană. Până la urmă, campania noastră a pus în centru această idee legată de „fără hoție”.
Nu are rost să vindem gogoși – nu vom schimba România din Parlamentul European, însă Parlamentul European este un nivel. Trebuie să avem oameni pregătiți bine pe toate nivelurile.
Putem începe pe fonduri europene cu un buget mulțumitor pentru România, în bugetul european 2020-2027, apoi pe schimbare radicală a regulamentelor pe fonduri europene, după care facem acord între România și Comisia Europeană legat de cum folosim banii. Acest parteneriat este instrumentul prin care, după o negociere bine gândită, Guvernul național vine și spune că din acei bani europeni vrea să facă asta, asta și asta. Acum acordul este rezonabil de bun, dar problema se împiedică la implementare.
Ce spunem noi este orientarea spre impact. Trebuie să încetăm să mai numărăm hârtii, trebuie să ne uităm dacă chiar rămâne ceva în uma acestor proiecte. Întrebare: cum măsurăm impactul unui proiect referitor la abandonul școlar? Dacă măsurăm impactul după câți oameni au semnat, teoretic am făcut absorbție. Am luat trei milioane de euro, i-am plimbat la mare, am semnat s-a făcut absorbție. Copilul ăla este la școală?
Propunerea noastră este să vedem în fiecare localitate câți copii erau înscriși la școală înainte de programul ăsta și câți după.
Am lansat proiectul A8, am dat drumul la studiul tehnic pe partea Târgu Mureș-Târgu Neamț și în momentul ăsta, dacă nu venea PSD la putere se putea lucra la autostradă.
Ei au această viziune, ce mare scofală un proiect? Face oricine, așa, facem proiecte din pix și luăm banii și după aia se miră că se blochează pe undeva proiectele alea.
Fapt este că am dat drumul, împreună cu Vlad Voiculescu, la cele trei spitale regionale. A fost proiect de parteneriat cu Comisia Europeană. Aveam un deficit de locuri de spitalizare pentru anumite specialități, hai să facem trei spitale regionale pe regiuni de dezvoltare, cu bani europeni. Asta a fost discuția prin 2013-2014, pentru că au venit cei de la Comisie să-l propună nu că ar fi fost Ponta cine știe ce geniu. După aceea trebuia să explici exact ce face spitalul ăla. Ei au zis că nu avem nevoie de asta, că facem noi și au început să se certe între ei, Olguța Vasilescu că vrea la Craiova, ăla că acolo, fiecare să tragă pe spuza lui. Vreo doi ani i-au pierdut, s-au certat între ei baronii PSD. Am venit noi, am dat drumul la studiile tehnice, Am adus bani europeni, gratis, din fondul Juncker, pentru finanțarea studiilor tehnice. Trebuiau să le termine și să dea drumul la proiect. Le-au oprit, că n-aven nevoie de fonduri europene, e prea complicat, facem noi opt spitale, facem cu bani de la chinezi, facem cu bani de la turci. În momentul ăsta suntem în momentul zero, n-au făcut nimic, numai vorbărie.
Tatăl meu a fost maistru pe șantier. Când eram eu mic, fiecare tătic avea o meserie, unul era doctor, unul era tâmplar, tata era maistru pe șantier. și l-am întrebat: tu ce faci? Și mi-a zis: eu organizez. Eu stau o lună și organizez șantierul: ăla face așa, ăla așa, în luna trei vine betoniera, etc. Dacă faci în prima lună bine organizarea șantierului, peste doi ani mai treci pe acolo să mergi dacă merge bine.
Asta e metafora perfectă pentru fondurile europene: dacă faci proiectul bine la început, chiar dacă durează un an proiectarea, după care faci bine spitalul, faci bine autostrada. Așa fac nemții autostradă în 7 ani, nici ei nu fac într-un an jumătate. E nerealist să spui că a stat Ghinea ministru sapte luni jumate, de ce n-a făcut autostradă? Pentru am început proiectarea, am început organizarea de șantier: pentru A8, pentru spitale regionale. Au venit ei, au intrat niște bețivi pe șantier și au zis că face ei cu bani de la chinezi. Trivializez puțin, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă simplu un domeniu foarte complicat. PSD-ALDE abuzează cifrele astea , vin și aruncă niște cifre, și oamenii nu pot să înțeleagă.
Decizia e luată de Ministerul Fondurilor Europene care trebuie să facă ghidul și evaluarea de impact astfel încât să forțeze beneficiarii să facă proiecte cu cap. Pentru că oamenii se adaptează la sistem.

Despre subvențiile agricole pentru producătorii mici și mijlocii

Politica Agricolă Comună poartă amprenta lui Dacian Cioloș. A modificat politica agricolă comună la nivelul întregii UE și a făcut-o mult mai flexibilă și orientată spre mediu, spre impact social și agricultură mică. Ce s-a întâmplat apoi, cum a fost implementată această politică agricolă comună, asta depinde de Guvernul național. Oportunitățile create de comisarul Cioloș nu au fost bine fructificate de Guvernul Ponta. A spus cititorul dvs. să nu mai beneficieze cei mari. Da, există această posibilitate ca subvenția care depășeste 300.000 de euro, prezumția este că, dacă ai așa de mult pământ și atâta subvenție, nu mai ai nevoie de subvenția asta, produci atât de mult că nu mai ai nevoie de subvenția asta. Atunci ce depășește 300.000 se redistribuie către proiecte către mici agricultori. Ce a făcut Guvernul Ponta? A refuzat să o implementeze în România. A zis: nu, mulțumim avem latifundiarii noștri mari care sunt în comisia de agricultură de la parlament.
Problema se rezolvă foarte simplu. Nu mai lași la latitudinea Guvernului național, în loc să fie opțional, să fie obligatoriu, redistribuirea a ce este peste 300.000.

Despre condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și a valorilor UE: Este bună cu condiția de a nu fi afectați beneficiarii / Noi propunem un mecanism de tip MCV pentru toate statele din UE

Primul punct din oferta noastră electorală se referă la anticorupție. Profit de ocazie să chem românii să ne voteze pe noi și DA la referendumul pentru Justiție. Este foarte important să dăm un semnal că nu este ok ce se întâmplă.
Primesc deseori întrebarea ce legătură este între justiție și UE? Este. Am avut o reformă a Justiției, am avut un DNA puternic, am avut un MCV, am avut un CSM independent pentru că am avut niște condiții puse în 2004-2005, pentru că a existat un MCV care a urmărit aceste condiții.
În acest context, trebuie să existe niște mecanisme mai puternice la nivelul UE pentru a obliga guvernele naționale să respecte statul de drept. Și nu numai în România. Noi propunem un mecanism de tip MCV pentru toate statele din UE.
Acest mecanism de condiționare a fondurilor europene este bun cu condiția de a nu fi afectați beneficiarii. Dacă face Dragnea o porcărie nu te duci să-i iei banii ăluia care are un proiect în implementare. Este un mecanism costisitor și post-factum, după ce se întâmplă porcăria, vii și-i confiști banii guvernului national. ca mecanism de salvgardare este acceptabil, dar ar trebui să fie mai mult. UE ar trebui să aibă un mecanism de tip MCV, niște standarde comune anticorupție și justiție astfel încât să intervii mult mai rapid, nu după ce s-a întâmplat nenorocirea.

Despre reglementarea internetului și directiva privind drepturile de autor: A fost o poziție mărinimoasă, dar poate avea un efect pervers

Cum ar fi ca România să negocieze cu Facebook și Google? Ar râde ăia de noi. Ideea este că UE negociază acum cu Facebook și cu Google modul cum acționează ei pe o piață de 500 de milioane de oameni. Vreau să activez pe lângă comisia de fonduri europene, dezvoltare regională, și în comisia de industrii și sper să am ocazia să-mi aduc o contribuție la domeniul ăsta.
Reglementarea internetului este un domeniu complex. Noi venim într-un Parlament care face evaluarea la ce a făcut acesta de acum, pntru că Parlamentul actula a votat acea directivă referitoare la drepturile de autor. Eu înțeleg nevoia de la care a plecat, nevoia de a proteja ziariștii, scriitorii, artiștii care produc ceva. Asta a fost poziția mărinimoasă, nu putem lăsa companiile de tehnologie să beneficieze de munca unor oameni și la oamenii ăia să ajungă nimic.
Eu care vin vin acum și spun: hai să fim foarte atenți care va fi efectul pervers pentru că s-ar putea ca, de exemplu, dvs la HotNews, această directivă să zică că HotNews să primească niște bani de la Google, dar efectul persvers ar putea fi ca să nu mai apăreți în Google. Aceasta este o parte a acestei dezbateri, care s-a opus acestei reglementări, și pe care eu o agreez. Intenția e bună, dar s-ar putea să-i omorâm și mai rău pe ăia pe care am vrut să-i protejăm. Și atunci, dacă acesta va fi efectul practic, vreau să reacționăm rapid, și să aducem ajustările necesare. Aceasta este o intervenție a UE pentru a-i proteja pe cei care produc conținut, dar s-ar putea să fi greșit Uniunea Europeană.

Despre GDPR: Comisia Europeană s-a grăbit și au greșit-o pe asta / Poate duce la abuzuri. Și s-a întâmplat deja

Poate duce la abuzuri. Și s-a întâmplat deja. Și aici sunt mai critic cu intenția Comisiei și Parlamentului, care au avut ideea bună, dreptul la viață privată, doar că trebuiau să fie mult mai clari, de exemplu excepția pentru IMM-uri ar trebui să fie mult mai clară. Pe de altă parte au fost avertismente din partea noastră, a parlamentarilor naționali. Colegul meu Cătălin Drulă, care este este președintele comisiei de IT din Camera Deputaților, în cadrul procedurilor de consultate a parlamentelor naționale, a spus: atenție, pentru că este vagă directiva și dacă există guverne ticăloase, care vor să folosească această directivă pentru a pune pumnul în gură la ONG-uri, la presă, o pot face. Și, ia ghiciți, avem guverne ticăloase în România, care vor să pună pumnul în gură la ONG-uri, la presă? Exact asta a făcut guvernarea PSD-ALDE. A dat o lege de transpunere a directivei, mult mai a dracului decât actorii europeni.
Am avertizat Comisia Europeană și răspunsul lor a fost: dacă se va întâmpla lucrul acesta, vom ajusta.
Comisia Europeană s-a grăbit și au greșit-o pe asta.
A trecut legea prin Parlament, au pus presiune fantastică pe ONG-uri, pe presă, pe firme, dar pe partide politice nu. Partidele s-au exceptat. E un exemplu clasic în care o intenție bună lasă un spațiu prea mare guvernelor naționale.

Despre scorul la europarlamentare: USR-PLUS e o forță politică nouă care se bate acolo, în prima ligă, PSD și PNL

Eu sunt foarte optimist. Electoratul nostru este foarte mobilizat. Intenția de vot a oamenilor din urban, unde noi stăm bine, publicul nostru e enervat, simte că poate să arate PSD ce părere au. Simt acum că a venit momentul lor.
16% nu e un scor realist, este mult mai mult. Un sondaj al nostru, în care am încercat să vedem cum se diferențiază publicul în funcție de participare, și publicul care spune că e chitit să vină la vot ne duce peste 20% bine.
Și dacă sunt 16%, și dacă sunt 22%, și dacă sunt 25%, este vorba de o forță politică nouă USR-PLUS care se bate acolo, în prima ligă, PSD și PNL. Ne batem cu PSD și PNL pentru primul loc, vrem să câștigăm aceste alegeri, cu două partide care au o infrastructură de zeci de ani, care sunt peste tot în România și au rețele. Ne batem cu ei.