Sari direct la conținut

O poveste reală cu petrol, trădare și un lanț de crime enigmatice: Ultimul film al lui Martin Scorsese a apărut în cinematografe

HotNews.ro
Robert De Niro si Leonardo DiCaprio in „Killers of the Flower Moon”, Foto: Image Capital Pictures / Film Stills / Profimedia Images
Robert De Niro si Leonardo DiCaprio in „Killers of the Flower Moon”, Foto: Image Capital Pictures / Film Stills / Profimedia Images

„Killers of the Flower Moon”, cel mai recent film al regizorului Martin Scorsese, a apărut vineri în cinematografe, aducând pe marele ecran o poveste inspirată de fapte reale cu un trip amerindian, petrol, un FBI aflat la începuturile sale și o serie de crime enigmatice.

Cu o distribuție stelară care îi include pe doi dintre colaboratorii de cursă lungă ai lui Scorsese, Leonardo DiCaprio și Robert De Niro, precum și actori ca Brendan Fraser, Lily Gladstone, Jesse Plemons sau John Lithgow, filmul a fost ovaționat în picioare timp de 9 minute la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, unde a fost prezentat în premieră în luna mai.

Killers of the Flower Moon este primul lungmetraj al lui Scorsese după The Irishman, lansat în urmă cu 4 ani, și abordează multe dintre temele pe care regizorul american în vârstă de 80 de ani le-a explorat de-a lungul carierei sale cinematografice care se întinde de-a lungul a 6 decenii: putere, lăcomie, dragoste și trădare.

„O poveste întunecată care pare desprinsă direct din mintea scenariştilor de la Hollywood”, descrie AFP filmul, amintind că acesta îşi are totuşi rădăcinile în evenimente foarte reale, documentate în cartea de non-ficțiune Killers of the Flower Moon: The Osage Murders and the Birth of the FBI, scrisă de jurnalistul și autorul american David Grann și publicată în 2017.

„În anii 1920 cei mai bogați oameni din lume per cap de locuitor erau membrii Națiunii Osage din Oklahoma. După ce petrol a fost descoperit sub pământul lor, membrii Osage au călătorit în automobile cu șoferi, au construit conace și și-au trimis copiii să studieze în Europa. Apoi, unul după altul, Osage au început să fie uciși”, notează descrierea de pe Goodreads a cărții.

„Am vrut să captivăm publicul cu această lume”, a declarat Scorsese într-un interviu acordat USA Today, amintind că filmările au avut loc în Oklahoma, unde au avut loc crimele, și că unele dintre clădirile folosite în lungmetraj nu s-au schimbat foarte mult în ultimul secol.

Uite povestea reală din spatele filmului, deși, atenție, conține unele „spoilere”:

Cine sunt amerindienii Osage?

Originar din văile râurilor Ohio şi Mississippi, tribul nativilor americani Osage a fost mutat împotriva voinţei lor şi s-a stabilit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe pământurile stâncoase din Oklahoma, în centrul Statelor Unite. În 1906, în calitate de proprietari ai noii lor rezervaţii, Osage au negociat un acord rar cu guvernul federal american, prin care se acordau membrilor tribului drepturi exclusive asupra oricăror resurse minerale găsite în sol.

Aceste drepturi nu puteau fi transferate sau vândute, ci puteau fi doar moştenite. Cu toate acestea, prospectorii au descoperit în curând că rezerva Osage se afla sub un câmp petrolifer imens. Odată cu explozia aurului negru, Osage se îmbogăţeau rapid.

Numai în 1923, tribul a primit echivalentul a peste 400 de milioane de dolari din zilele noastre, potrivit lui David Grann. Acest lucru a stârnit invidia pionierilor albi, care s-au grăbit să profite de această bogăţie.

Au înfiinţat afaceri, s-au căsătorit cu membri ai tribului atunci când nu şi-au administrat pur şi simplu propria avere, guvernul american declarându-i pe Osage „incompetenţi” în astfel de chestiuni în 1921, printr-un decret plin de prejudecăţi rasiste.

Ce a fost „domnia terorii”, subiectul central al filmului „Killers of the Flower Moon”?

Din 1921 până în 1925, o serie de crime şi morţi suspecte au avut loc în rândul naţiunii Osage, care a supranumit această perioadă „domnia terorii”.

Familia lui Mollie Kyle Burkhart a fost una dintre cele mai afectate. Sora ei, Anna Kyle Brown, a fost împuşcată în cap în 1921, iar mama lor, Lizzie, a murit câteva luni mai târziu din cauza unei presupuse otrăviri.

Rita Smith, o altă soră a lui Mollie, şi soţul ei, Bill, mor după ce o bombă explodează în casa lor în 1923. Vărul lor îndepărtat, Henry Roan, este şi el găsit împuşcat în cap în acelaşi an.

Diabetică, Mollie Burkhart însăşi a scăpat la limită de otrăvirea provocată de dozele sale de insulină. În total, tribul a numărat cel puţin 60 de victime în această perioadă, potrivit site-ului său, dar este posibil să fie mai multe, unele morţi suspecte nefiind niciodată investigate.

În condiţiile în care cadavrele se înmulţeau, autorităţile americane au relansat ancheta în 1925, încredinţată „Biroului de Investigaţii”, strămoşul FBI. După luni de anchetă, acestea au descoperit o maşinaţiune intrafamilială.

Elucidarea crimelor misterioase a scos la iveală fapte odioase

Unul dintre membrii familiei lui Mollie, un colonist alb, şi unchiul său, un localnic alb influent, au orchestrat asasinarea familiei acesteia pentru a moşteni drepturile asupra petrolului. Cei doi bărbaţi, care au încercat să îşi ascundă crimele, au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă în 1926 şi 1929.

Celelalte crime din această perioadă, ai căror autori nu au fost aduşi în faţa justiţiei din lipsă de probe, sunt aproape toate atribuite unor persoane din afara tribului care încercau să pună mâna pe drepturile Osage asupra petrolului, potrivit lui David Grann.

Acesta denunţă în cartea sa „o serie de crime la scară mare”.

Şi astăzi? Aproximativ un sfert din drepturile petroliere din rezervaţie sunt deţinute în prezent de persoane care nu sunt Osage. Cu toate acestea, naţiunea Osage încearcă să treacă o lege federală pentru a putea revendica aceste titluri, în special cele care au fost obţinute în mod ilicit. Cu toate acestea, cea mai mare parte a zăcământului s-a epuizat, iar redevenţele sunt acum de doar câteva mii de dolari.

Crimele din anii 1920 au lăsat un semn de neşters în memoria comunităţii Osage, care a fost puternic implicată în realizarea filmului lui Martin Scorsese.

Surse: AFP, News.ro, altele.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro