Justiția britanică a respins eliberarea pe cauțiune a lui Julian Assange, invocând „motive întemeiate” pentru a se crede că va fugi
Fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, i s-a refuzat miercuri eliberarea pe cauțiune după ce o instanță britanică a considerat că există riscul ca acesta să încerce să eludeze autoritățile înainte de finalizarea apelului formulat de Statele Unite privind extrădarea sa, relatează Reuters și The Guardian.
Judecătoarea Vanessa Baraitser a afirmat că acțiunile din trecut ale lui Assange oferă motive întemeiate pentru a crede că acesta va încerca să se sustragă din nou autorităților după ce Departamentul de Justiție al SUA a formulat un apel împotriva deciziei instanței britanice de a refuza extrădarea fondatorului WikiLeaks.
Aceasta se referea la faptul că Assange s-a refugiat în 2012 în ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita extrădarea în Suedia unde era cercetat la momentul respectiv pentru viol. Assange fusese eliberat pe cauțiune înainte de a se refugia în ambasada ecuadoriană unde a rămas timp de 7 ani.
Acesta a fost scos cu forța și arestat în 2019 după ce Ecuadorul i-a revocat azilul.
„Consider că există motive întemeiate de a crede că dacă domnul Assange va fi eliberat astăzi el nu se va preda curții pentru a compărea în cadrul procedurilor de apel”, a motivat judecătoarea Baraitser decizia.
Tot Baraitser hotărâse luni împotriva extrădării lui Julian Assange în Statele Unite, oferindu-i fondatorului WikiLeaks o victorie majoră împotriva autorităților americane care îl acuză de încălcarea Legii privind Spionajul datorită publicării unor comunicări secrete în 2010 și 2011.
Baraitser a spus că Assange, care a suferit ocazional de depresie severă, a fost diagnosticat cu sindromul Asperger și autism, chiar dacă „este un caz de autism înalt funcțional”.
Departamentul de Justiție american a anunțat imediat după pronunțarea deciziei că o va contesta în apel.
Assange, în vârstă de 49 de ani, a fost pus sub acuzare în 2019 pentru încălcarea Legii privind Spionajul datorită rolului său în obținerea și publicarea unor documente militare și diplomatice secrete, fondatorul WikiLeaks riscând 175 de ani de închisoare dacă ar fi găsit vinovat de toate capetele de acuzare.
REFERINȚĂ: