Curtea Constituțională din Austria vrea să știe cât protejează, de fapt, măștile și vaccinurile anti-Covid. Întrebările la care ministrul Sănătății trebuie să răspundă

​Obligația generală de vaccinare împotriva COVID-19 a intrat în vigoare la 1 februarie, în Austria. Țara vecină este văzută, eventual, ca un model de urmat în Germania, de către susținătorii unei politici rigide de măsuri anti-Covid. Doar așa s-ar evita suprasolicitarea sistemului de sănătate prin „pacienții Corona”, este argumentul adus. Iată însă că tocmai Curtea Constituțională din Austria (VfGh) trimite ministrului austriac al Sănătății, Wolfgang Mückstein, un întreg catalog de întrebări privind politica de sănătate a guvernului și justificarea unor măsuri.

Textul VfGh a fost trimis în 26 ianuarie, și poate fi accesat integral aici.

Scrisoarea de cinci pagini este tematizată de agenția de presă apa și pagina online a televiziunii de stat austriece, ORF.at. Ea apare în contextul în care ar putea apărea o procedură de revizuire a ordonanței privind măsurile Corona, luate de guvernul de la Viena.

„De” sau „cu” Covid?

Ministrul Mückstein are termen până pe 18 februarie, să răspundă detaliat la cele 10 întrebări fundamentale ale Curții Constituționale. Printre altele, judecătorii ar dori să afle mai multe despre „cazurile Coronare” din clinici. Ei se referă la înregistrarea ca și „cazuri de coronavirus”, „de exemplu, dacă pacienții se află în secția de terapie intensivă din cauza insuficienței renale și se întâmplă să fie testați pozitiv pentru Corona”.

„Curtea Constituțională solicită, așadar, informații dacă cifrele de spitalizare sau decese menționate în dosarele Ordonanței includ toate persoanele infectate cu SARS-CoV-2 care sunt găzduite în spitale din secțiile de terapie normală sau intensivă, sau care au decedat de sau cu SARS-CoV -2. Dacă da, de ce se alege acest mod de numărare?”

Printre altele, ministerul este, așadar, obligat să descompună statistica în cifre specifice, relativ la cei care au murit din cauza sau cu COVID-19. În plus, ar trebui să se ofere și informații fundamentate despre pacienții care au primit terapie intensivă efectiv din cauza COVID-19, sau a unei alte indicații medicale. În scopul inventarierii diferențiate, VfGh solicită informații suplimentare cu privire la metodologia corespunzătoare și metoda de numărare utilizată de Ministerul Sănătății.

Despre eficiența măștilor și vaccinurilor

Un alt set de întrebări este dedicat eficienței purtării așa-numitelor măști de protecție. Pe fondul răspândirii variantei Omicron, Austria a înăsprit restricțiile Corona, la începutul lunii ianuarie. Acestea prevăd acum și purtarea unei măști FFP2 în aer liber, dacă distanța minimă, care e de multă vreme obligatorie, nu poate fi menținută: „Se permit excepții în cazul în care distanța minimă este depășită doar pentru scurt timp, cum ar fi când treceți pe lângă cineva pe trotuar”.

Judecătorii constituționali vor să afle acum, de la ministrul Sănătății: „În ce măsură purtarea unei măști FFP2 în încăperi închise sau în aer liber reduce riscul de infecție sau transmitere?”

Mai departe, cei mai înalți judecători austrieci abordează tema vaccinărilor anti-Covid. O întrebare la fel de simplă și la care, aparent, Curtea Constituțională nu a primit încă un răspuns satisfăcător, este: „În ce procent reduce riscul de apariție a cazurilor severe, vaccinarea împotriva COVID-19?”

O eficacitate a vaccinării de 95%, despre care se relatează adesea în mass-media, este comparată în scrisoarea VfGh cu un risc aparent de 0,1516% de deces din cauza COVID-19 – nediferențiat în funcție de vârstă și starea de sănătate. Aceasta, la rândul său, ridică noi întrebări: „La ce se referă o eficiență specifică a vaccinării, de exemplu, de 95%? Ce înseamnă reducerea riscului absolut și relativ în acest context?”

Lockdown-uri justificate?

Alte întrebări sunt puse punctual, despre efectul protector al vaccinului anti-Covid în funcție de proporția „persoanelor vaccinate cu primul, al doilea sau al treilea vaccin, dintre cei internați din cauza COVID-19 sau cei internați cu SARS-CoV-2”.

În ultimele luni, în discursul social a apărut adesea întrebarea dacă nevaccinații prezintă de fapt un risc mai mare de transmitere decât cei care au fost „complet” vaccinați împotriva COVID-19. Pentru VfGh, întrebarea care se pune este următoarea: „Care este riscul de transmitere la o persoană infectată cu SARS-CoV-2 cu o a doua vaccinare în urmă cu trei, șase sau opt luni, comparativ cu o persoană nevaccinată al cărei test PCR a fost negativ cu 24 de ore în urmă?”

În urmă cu puțin timp, politicienii și mass-media vorbeau despre „pandemia celor nevaccinați”. În ceea ce privește persoanele nevaccinate, Austria a făcut apoi un pas mai departe și a impus un „Lockdown pentru nevaccinați”, pe 15 noiembrie. Din acea zi, toți cetățenii cu vârsta de peste doisprezece ani aveau voie să-și părăsească locuința, fără dovada de vaccinare sau de recuperare, doar pentru muncă sau educație, la cumpărături pentru nevoile zilnice, la vizită la medic, sau pentru recreere fizică.

În 15 ianuarie, Mückstein era sigur că „o relaxare timpurie pentru cei nevaccinați […] ar putea duce rapid la o răspândire necontrolată a virusului și la o supraîncărcare a unităților de îngrijire medicală”. Pentru judecătorii de la VfGh, însă, unele întrebări au rămas fără răspuns în acest context.

S-ar dori să se știe cu câte puncte procentuale, izolarea prescrisă pentru cei nevaccinați reduce de fapt „riscul de infectare al unei persoane nevaccinate”. În plus, „Ce efect are, în procente, lockdown-ului nevaccinaților asupra suprasolicitării spitalelor?”

Această întrebare se referă la trecut, deoarece cancelarul Nehammer a anunțat ridicarea măsurii draconice pe 26 ianuarie, pe motiv că spitalele nu erau suprasolicitate, în ciuda numărului persistent ridicat, de infecții. În același timp, însă, regula 2G va rămâne valabilă în multe domenii ale vieții publice, de exemplu, prin a se permite persoanelor nevaccinate să facă cumpărături în magazine, doar pentru nevoile zilnice.

Cum poate fi explicată mortalitatea în exces?

În scrisoarea lor din 26 ianuarie, judecătorii constituționali din Austria vor să primească informații mai detaliate și despre presupusul fenomen de mortalitate excesivă, în 2021.

Ei se referă la relatarea ziarului DerStandard, din decembrie, potrivit căruia au existat „cu o treime mai puține decese cauzate de COVID-19 față de anul precedent, dar în același timp o mortalitate în exces săptămânală, în intervalul de trei cifre”.

Întrebarea pusă de Curtea Constituțională austriacă sună așa: „Este acesta cazul? Dacă da, care a fost mortalitatea totală în exces, neexplicată, a persoanelor care nu au murit de COVID-19 în 2021 și cum poate fi explicată această mortalitate în exces?”

Ministerul Sănătății austriac are termen până pe 18 februarie, să răspundă în detaliu la cele 10 întrebări (cu subpuncte) ale Curții Constituționale. Aceasta mai scrie că demersul servește Ministerului „de asemenea, pentru a se pregăti pentru o eventuală audiere orală”.