Opt țări UE cer măsuri de protecție la frontierele externe: „Situaţia este profund îngrijorătoare”

Opt state membre ale Uniunii Europene (Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia) cer, înaintea summitului UE de joi şi vineri privind migraţia, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor şi noi acorduri în materie cu ţări terţe, informează marţi agenţia austriacă APA.

Scrisoarea, adresată şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului UE, Charles Michel, a fost iniţiată de prim-ministrul danez Mette Frederiksen, şi semnată de omologii săi austriac Karl Nehammer, grec Kyriakos Mitsotakis, leton Krisjanis Karins, slovac Eduard Heger, maltez Robert Abela, eston Kaja Kallas şi de preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.

‘În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect şi foloseşte în primul rând traficanţilor cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaţilor şi copiilor’, se spune în scrisoarea consultată de APA.

„Situaţia este profund îngrijorătoare”

‘Unele state membre au la fel de multe sosiri şi cereri (de azil) ca şi în timpul crizei migraţiei în 2015 şi 2016’, afirmă semnatarii.

‘Autorităţile naţionale şi locale au dificultăţi în a face faţă afluxului. Situaţia este profund îngrijorătoare şi necesită atenţie politică şi măsuri concrete urgente’, subliniază ei.

În acest context, Comisiei Europene i se cere să prezinte o abordare cuprinzătoare pentru toate rutele de migraţie importante. Aceasta ar trebui să cuprindă o ‘întărire suplimentară a protecţiei frontierelor externe’, ‘inclusiv construirea de infrastructură şi supravegherea spaţiului aerian la frontierele maritime’.

Agenţia Frontex de protecţie a frontierelor externe ale UE trebuie ‘să îşi preia pe deplin rolul central’, inclusiv în ce priveşte repatrierea şi prin măsuri în ţări terţe pentru a împiedica trecerile ilegale ale frontierelor.

Sunt cerute de asemenea standarde de protecţie a frontierelor externe ale UE, precum şi susţinere financiară suplimentară în actualul cadru financiar al UE pentru măsuri operaţionale şi tehnice în vederea unui control efectiv al frontierelor.

Acordurile cu ţări terţe ar trebui să urmeze modelul acordului UE-Turcia

Rata extrem de redusă de returnări constituie un factor de atracţie, se mai spune în scrisoare, care afirmă că, pentru asigurarea returnărilor în ţările de origine şi de tranzit, UE trebuie să folosească cu hotărâre toate instrumentele, în special politicile de vize, comerţ şi dezvoltare.

De asemenea, ‘returnările din UE accelerate şi sporite ar trebui să fie însoţite de procesarea rapidă şi respingerea cererilor de azil nefundamentate din partea cetăţenilor unor state de origine sigure’.

‘Acorduri ulterioare cu ţări terţe ar trebui să urmeze modelul acordului UE-Turcia din 2016’, scrisoarea menţionând aşa-numitul mecanism 1:1, prin care pentru fiecare persoană deportată în Turcia ar trebui preluat în UE un refugiat sirian din Turcia.

Semnatarii consideră de asemenea că este necesară alinierea urgentă a politicii de vize a statelor candidate la UE, precum Serbia, la cele ale UE. Ei mai solicită campanii de comunicare ţintite şi de sensibilizare pe social media pentru explicarea pericolelor migraţiei ilegale.