Sari direct la conținut

Parlamentul European a adoptat reforma politicii de migrație, după 8 ani de conflicte între țările membre

HotNews.ro
Număr mare de migranţi sosiți în Insulele Canare, Foto: Europa Press / ContactoPhoto / Profimedia
Număr mare de migranţi sosiți în Insulele Canare, Foto: Europa Press / ContactoPhoto / Profimedia

​Eurodeputații au adoptat miercuri ampla reformă a politicii europene în domeniul migrației, rezultatul unui compromis dificil pe un subiect care a alimentat tensiuni și diviziuni între cele 27 de state membre timp de ani de zile, scrie AFP.

Parlamentul European a votat în favoarea a zece texte care alcătuiesc acest „Pact privind migrația și azilul”, în cadrul unei sesiuni plenare la Bruxelles, care a fost întreruptă pentru scurt timp de protestele activiștilor care se opun acestei reforme.

Proiectul promite reducerea timpilor pentru procedurile de securitate și de azil și creșterea numărului de repatrieri pentru a reduce imigrația nedorită din Orientul Mijlociu și Africa, o prioritate importantă pe agenda UE.

De asemenea, propunerile de compromis stabilesc un echilibru între obligațiile țărilor de sosire, cum ar fi Italia, și ajutorul din partea unor națiuni bogate, cum ar fi Germania.

Proiectul, criticat și de partidele anti-migrație și de ONG-uri

Cu toate acestea, propunerea a fost criticată dur de partidele anti-imigrație, eurosceptice și de extrema dreaptă, care au spus că nu merge suficient de departe pentru a opri migrația, în timp ce activiștii de stânga și cei care militează pentru drepturile omului au criticat-o ca fiind o lovitură majoră pentru drepturile omului.

Un eșec al adoptării reformei ar fi fost o lovitură pentru centrul spectrului politic european înainte de alegerile pentru PE, care vor avea loc peste două luni și în care se prognozează ca extrema dreaptă să câștige mai multe locuri.

Migrația a fost un subiect fierbinte în UE de când peste un milion de persoane – majoritatea refugiați sirieni – au sosit peste Mediterana în 2015, prinzând blocul european nepregătit și generând momente de haos și suferință.

Mai mult de 46.000 de persoane au intrat în UE până acum în acest an pe lângă punctele de trecere a frontierei, potrivit datelor ONU, care estimează, de asemenea, că 400 de persoane au pierit în timp ce încercau să intre în țările Uniunii Europene.

Anunțul PE: ce cuprinde noul pact al UE privind migrația și azilul

  • „Cererile de azil vor fi examinate mai rapid, inclusiv la frontierele Uniunii, iar returnările vor fi mai eficiente”
  • „O identificare mai bună la sosire; controale de securitate, de vulnerabilitate și controale medicale obligatorii în cazul persoanelor care intră neregulamentar în UE”
  • „Statele membre pot alege să își asume responsabilitatea pentru solicitanții de azil, să contribuie financiar sau să ofere sprijin operațional”
  • „O intervenție mai bună în situații de criză și un nou mecanism voluntar de relocare a refugiaților din țările terțe”

Parlamentul European anunță într-un comunicat oficial că adoptat miercuri zece acte legislative pentru a reforma politica de migrație și azil a Uniunii Europene, așa cum s-a convenit cu statele membre în decembrie 2023.

Pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic, precizează Parlamentul în comunicat. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”).

Gestionarea situațiilor de criză

Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră introduce un mecanism de intervenție în situațiile în care sosirile cresc brusc. Astfel, țările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii.

Verificarea resortisanților din țări terțe la granițele UE

Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă (screening). Astfel, li se va verifica identitatea, li se vor colecta date biometrice și vor fi supuse unui control de securitate și unui examen medical. Întreaga procedură va dura maximum șapte zile. Statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.

Proceduri de azil mai rapide

La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale. Procesarea cererilor de azil la frontierele UE va trebui să se facă mai rapid în viitor, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile.

Regulamentul Eurodac

Datele persoanelor care sosesc neregulamentar în UE, inclusiv amprentele digitale și imaginile faciale pentru cei cu vârsta de peste șase ani, vor fi înregistrate în baza de date Eurodac, care va fi reformată. Autoritățile vor putea să menționeze și dacă o persoană poate reprezenta un risc de securitate, a avut un comportament violent sau arme asupra sa.

Standardele de calificare pentru obținerea protecției internaționale

Parlamentul European a aprobat și noi standarde uniforme pentru toate statele membre, care se vor aplica la recunoașterea statutului de refugiat sau de persoană eligibilă pentru protecția subsidiară. Persoanele care se califică pentru protecție vor beneficia totodată de o serie de drepturi conform acelorași standarde. Statele membre vor evalua situația din țara de origine pe baza informațiilor primite de la Agenția Uniunii Europene pentru Azil. Statutul de refugiat va fi reexaminat periodic. Persoanele care solicită protecție vor trebui să rămână pe teritoriul statului responsabil cu prelucrarea cererii lor sau al statului în care a fost acordată protecția.

Primirea solicitanților de azil

Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. Solicitanții de azil înregistrați vor putea începe să lucreze cel târziu la șase luni după depunerea cererii. Condițiile de detenție și restrângerea dreptului la liberă circulație vor fi reglementate, pentru a-i descuraja pe solicitanți să se mute dintr-o țară UE în alta.

O cale sigură și legală de intrare în Europa

Un nou cadru legislativ privind relocarea și admisia umanitară va permite țărilor UE să primească voluntar refugiați din țări terțe recunoscuți ca atare de Agenția pentru refugiați a ONU (UNHCR). Aceștia ar urma să ajungă pe teritoriul UE în mod legal, organizat și sigur, afirmă legislativul european.

Etapele următoare

După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliul UE, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani.

În cazul Directivei privind condițiile de primire, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a modifica legislația națională, mai precizează PE în comunicat.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro