Orice proiect democractic este „prin natura sa, muritor”, afirmă unul dintre cei mai importanți lideri din UE

Orice proiect democratic este „prin natura sa, muritor”, a declarat luni Charles Michel, președintele Consiliului European, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea „muri”, relatează AFP și Agerpres.

„Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE. Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea „o impresie pesimistă” privind starea UE.

„Sunt optimist”, a spus el. „Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European. Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.

„Trebuie să fim lucizi astăzi asupra faptului că Europa noastră este muritoare, ea poate muri. Asta depinde numai de alegerile noastre dar aceste alegeri trebuie făcute acum” pentru că „în orizontul următorului deceniu, (…) riscul este imens de a fi fragilizaţi, chiar retrogradaţi”, a adăugat el.

Charles Michel spune că UE trebuie să se pregătească pentru intrarea Republicii Moldova în spațiul comunitar

Întrebat despre creşterea familiei europene spre Est, Charles Michel a reafirmat că UE ar trebui să fie „pregătită” să integreze noi membri „până în 2030”.

„Care este alternativa? Dacă ideea este de a întârzia timp de decenii, asta ar trimite un mesaj Chinei, Rusiei, spunându-le că există un teren de joc pentru ei în imediata noastră vecinătate”, a subliniat el. „Da, este o provocare, dar a nu alege această cale ar fi o eroare teribilă şi iresponsabilă din partea UE”, a avertizat el.

Consiliul European a decis în decembrie 2023 să înceapă negocieri de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova şi au acordat Georgiei statutul de ţară candidată. Bosnia a obţinut în decembrie 2022 acest statut, care marchează începutul unui proces lung şi complex.

Alte patru ţări din Balcanii de Vest sunt oficial candidate, dar sunt blocate de ani de zile în anticamera UE: Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia şi Albania.