Cafeaua cu lapte, un cocktail de viață lungă. De ce este mai sănătoasă decât cea simplă

Un elixir cu puternic efect antiinflamator la îndemâna oricui la prima oră a dimineții: o cană de lapte cu cafea. Sau cafea cu lapte. Sau, pentru cine preferă, caffellatte, cappuccino, caffe macchiato sau latte macchiato. Proteinele din lapte dublează puterea polifenolilor cu efect antioxidant din cafea. Este rezultatul unei importante cercetări de laborator a Universității din Copenhaga, în colaborare cu cea din Dresda.

Mai exact, aminoacizii din structura proteinelor, reacționând cu polifenolii, le facilitează acestora din urmă absorbția. În acest fel, se oferă protecție împotriva proceselor inflamatorii, în primul rând la nivelul florei intestinale.

În ultimii ani, tot mai multe studii au pus în lumină rolul fundamental al intestinului, „al doilea creier”, în ecuația generală a sănătății.

Ce rol au polifenolii în metabolism

Este cunoscut rolul extrem de important al polifenolilor în încetininea procesului de îmbătrânire. Polifenolii sunt substanțe conținute în alimentele de origine vegetală care împiedică reacțiile de oxidare celulară. Ea este responsabilă de instalarea inflamațiilor în corp, care deschid calea către diferite patologii, dar accelerează și îmbătrânirea. Problema legată de polifenoli estă că ei pot fi cu ușurință integrați în alimentație dar absorbția lor este dificilă în organismul uman. Noutatea adusă de acest studiu vizează tocmai cum pot ei fi asimilați mult mai eficient.

Prin urmare, în cazul amestecului de cafea cu lapte, indică studiul în discuție, când un polifenol reacționează cu un aminoacid, efectul lor inhibitor asupra inflamațiilor este puternic potențat. Practic dublat. Cercetătorii implicați au procedat la o inflamare artificială a celulelor imunitare izolate în laborator, împărțindu-le în trei categorii. Primei grupe i s-au aplicat polifenoli în reacție cu un aminoacid, celei de a doua doar polifenoli iar celei de a treia, nimic.

Rezultatul? Celulele imunitare din prima grupă s-au demonstrat de două ori mai eficace în combaterea inflamației în raport cu cele din cea de a doua grupă. ”Rezultatul obținut demonstrează că reacția dintre polifenoli și proteine are loc inclusiv în unele băuturi conținând lapte și cafea. Ba chiar reacția a fost atât de rapidă că a fost practic imposibil să o evităm în alimentele supuse studiului până în prezent”, a explicat prof. Marianne Nissen Lund, din cadrul departamentului de științe alimentare al Universității din Copenhaga, șefa de proiect.

Ea a completat explicând că au ales să studieze polifenolii din cafea pentru că au o structură celulară mai simplă și astfel este mai simplu de descifrat mecanismul lor de reacție.

Anterior, aceeași echipă descoperise acest tip de reacție combinând carnea cu anumite substanțe din plante (condimente) sau adăugând ceai verde în bere. Se conturează chiar și o altă ipoteză interesantă demnă de a fi studiată ulterior: aceea ca polifenolii asociați cu laptele ajută la digestia lactozei, uneori problematică pentru adulți.

Cercetarea este deocamdată doar la nivel de laborator, urmând ca efectul combinat polifenoli&proteine să fie testat pe animale și abia apoi în context clinic. Însă la nivel intuitiv echipa de cercetători se așteaptă ca acest tip de efect antiinflamator să caracterizeze în general combinațiile de alimente care conțin cele două tipuri de nutrienți, actualmente în fază de studiu. Mai exact, atunci când sunt combinate legume și/sau fructe cu carne sau cu lactate, un stil alimentar promovat în general de lumea medicală. `Este de presupus că se crează un efect similar într-un fel de mâncare în care se combină carnea cu alimentele vegetale, de exemplu, sau într-un smoothie în care adăugăm lapte sau iaurt”, a mai spus cercătătoarea citată anterior.

Care e diferența între cappuccino, caffelatte și caffe macchiato

Amestecul de lapte cu cafea se practică de mult timp însă industria HORECA a creat de-a lungul timpului combinații cu caracteristici bine definite. Bem cu toții cappuccino, caffellatte sau caffe macchiato dar nu mereu reușim să le distingem între ele. Cu atât mai puțin să le reproducem fidel acasă. Prin ce se caracterizează fiecare dintre ele? Un cappuccino prevede în mod obligatoriu lapte sub formă de spumă, nu lichid. Aceasta îi conferă textura cunoscută și reprezintă de facto principala diferență față de caffellatte, care presupune lapte în stare obișnuită. Pentru ambele, rețetele înregistrate oficial prevăd 125 ml lapte (spumă sau lichid) și 25 ml cafea espresso. Spre deosebire de cele două, un caffe macchiato („cafea pătată”, în traducere) se servește în mod obișnuit nu în ceașcă de ceramică, ci de sticlă, transparentă. Se prepară din mai puțină cafea espresso, nu mai mult de 20 ml, și cremă de lapte, în mod tradițional. În ultima vreme se tinde ca în loc de cremă să se folosească tot spumă, din rațiuni practice.

La preparare, se toarnă laptele peste cafea, în proporție de 10/90, motiv pentru care cafeau se „pătează”. Se poate și invers, inversând proporția, pentru un latte macchiato (lapte „pătat” cu cafea). Cât privește aportul caloric, un cappuccino fără zahăr înseamnă circa 100 kcal, iar cu zahăr poate ajunge spre 150. Un caffelatte conțin undeva la 120 kcal, fără zahăr, și poate chiar depăși 150, cu zahăr. Un caffe macchiato este mai dietetic, circa 10 kcal fără zahăr și poate ajunge la circa 30 în funcție de cât zahăr adăugăm.

Cum se prepară un caffellatte acasă

Pentru un caffellatte reușit nu avem nevoie de niciun instrument special – cum e cazul unui cappuccino, pentru care avem nevoie de spumă de lapte. E nevoie pur și simplu de cafea fierbinte tare, ideal espresso dar merge cu oricare, și lapte cald. În caz că putem face doar cafea la ibric, este ideal să o filtrăm cât mai bine, să nu aibă reziduuri de cafea (zaț).

Secretul este să le turnăm în același timp într-o cană încăpătoare sau, dacă ținem la estetică, într-un pahar mare. Cât mai calde. Vom avea inițial un amestec haotic, dar ulterior el tinde să se stratifice în funcție de densitatea și temperatura celor două lichide amestecate. Lichidul mai rece și mai dens ajunge mereu în partea inferioară, iar cel mai ușor și mai cald tinde să ajungă deasupra.

Dacă temperatura laptelui și cafelei sunt similare, avem deja un factor care să împiedice stratificarea. Un alt factor este viteza cu care le amestecăm. Prin urmare, dacă turnăm lent și în același timp cele două lichide aflate la aceeași temperatură va rezulta o băutură matinală cu o structură mai uniformă. Deci, mai interesantă la nivel de gust, mai plăcută. Dacă optăm să adăugăm zahăr, este mai bine ca el să fie dizolvat în lapte atunci când îl încălzim.

Sursa foto: Dreamstime.com