Cauzele eșecului marilor proiecte de infrastructură

În toate campaniile electorale și la formarea fiecărui guvern, politicienii și miniștrii Transporturilor promit sute sau mii de kilometri de autostradă.

Doar că realitatea este foarte diferită de promisiuni.

La fel și realizările politicienilor ajunși să conducă Ministerul Transporturilor, față de retorica din opoziție .

Ministrul Transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, într-o emisiune TV, în data de 4 aprilie 2022, anunța că nu lipsa fondurilor a fost principala cauză a eșecului construcției infrastructurii rapide în România, cel puțin în ultimii ani.

Deși a indicat birocrația drept una dintre cauzele care au blocat proiectele din sectorul infrastructurii, ministrul Transporturilor nu a reușit să identifice decât o parte a problemei birocratice, respectiv obținerea avizelor necesare proiectelor.

Și triumfalist anunță rezolvarea problemei prin scurtarea termenelor de emitere a avizelor și introducerea adoptării tacite.

Însă scurtarea termenelor pentru emiterea avizelor este departe de a fi singura componentă a birocrației care blochează sau întârzie investițiile publice.

Iar secțiunea Margina – Holdea, din sectorul Lugoj – Deva al autostrăzii A1, este cea mai elocventă dovadă.

CAZUL ȘCOALĂ: TRONSONUL DE AUTOSTRADĂ MARGINA – HOLDEA

Cei aproape 10 ani trecuți de la demararea proiectului secțiunii de autostradă Margina – Holdea, evidențiază eșecul politicianismului în realizarea proiectelor de infrastructură.

Dar și pregătirea superficială a proiectelor, doar pentru a bifa lansarea acestora.

Secțiunea Margina – Holdea a tronsonului de autostradă Lugoj – Deva, poate deveni un etalon al ineficienței birocratice și gestiunii politice deficitare a construcției autostrăzilor.

Soluția tehnică inițială presupunea realizarea unor excavații semnificative, care practic despicau colinele, pentru construirea autostrăzii.

În urma emiterii acordului de mediu, revizuit în 2013 și ulterior, în 2016, soluția propusă a fost supusă unor modificări substanțiale, impunându-se realizarea unor lucrări suplimentare, complexe pe această secțiune a tronsonului Lugoj – Deva al A1 (realizarea a două tuneluri, a unui viaduct și majorarea lungimii viaductului propus în studiul de fezabilitate cu peste 350 de metri).

Tot prin acordul de mediu revizuit, s-a impus și realizarea unor ecoducte de tip „green bridge”, pe loturile sectorului Lugoj – Deva, cu lungimi între 40 și 80 de metri.

URSUL, PARAVANUL EȘECURILOR POLITICIENILOR SI ANCHILOZĂRII BIROCRATICE

Începând cu 2013, eșecurile finalizării sectorului de autostradă Lugoj – Deva, au fost puse pe seama „tunelurilor” pentru urși.

Mai mult, actualul ministru al Transporturilor, domnul Sorin Grindeanu a asigurat că în acel perimetru nu exista urși.

Doar că realitatea contrazice retorica politicianistă a reprezentanților tuturor partidelor care au gestionat sectorul infrastructurii.

Înlocuirea debleurilor adânci (peste 20 de metri) și renunțarea la excavații masive, în cadrul secțiunii Margina – Holdea, cu un ansamblu tunelui forate – viaducte, răspundea nu doar necesității asigurării unor coridoare pentru carnivorele mari (urs, lup, râs), ci permitea și menținerea neafectată a terenului sub care se execută galeriile, eliminând totodată și impactul major asupra biodiversității.

Dar pentru politicieni și birocrație, ursul a devenit laitmotivul eșecurilor și vinovatul principal care blochează construcția autostrăzilor (mai ales pe tronsonul Lugoj – Deva).

Iar cazul școală al secțiunii Margina – Holdea, evidențiază că termenele administrative pentru eliberarea avizelor necesare proiectului nu au fost cauze ale întârzierii și că deciziile politice pripite și neinspirate (inclusiv rezilierea contractului în 2017), birocrația, superficialitatea proiectului inițial și dorința de a bifa un succes de imagine cu lansarea proiectului au compromis șansa finalizării lucrărilor într-un termen rezonabil, punând în pericol inclusiv finanțarea europeană (inițial din POIM și ulterior din PNRR).

Mai mult, documentația de mediu și observațiile pertinente ale ONG-urilor de specialitate (cele mai importante observații fiind preluate și în documentația tehnică revizuită), au salvat autoritățile cu atribuții în domeniul transporturilor de la un eșec răsunător, generat de un proiect cu elemente semnificative tratate superficial.Cteste intregul articocl si comenteaza pe contribuotrs.ro