Cauzele eșecului marilor proiecte de infrastructură

În toate campaniile electorale și la formarea fiecărui guvern, politicienii și miniștrii Transporturilor promit sute sau mii de kilometri de autostradă.

Doar că realitatea este foarte diferită de promisiuni.

La fel și realizările politicienilor ajunși să conducă Ministerul Transporturilor, față de retorica din opoziție .

Ministrul Transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, într-o emisiune TV, în data de 4 aprilie 2022, anunța că nu lipsa fondurilor a fost principala cauză a eșecului construcției infrastructurii rapide în România, cel puțin în ultimii ani.

Deși a indicat birocrația drept una dintre cauzele care au blocat proiectele din sectorul infrastructurii, ministrul Transporturilor nu a reușit să identifice decât o parte a problemei birocratice, respectiv obținerea avizelor necesare proiectelor.

Și triumfalist anunță rezolvarea problemei prin scurtarea termenelor de emitere a avizelor și introducerea adoptării tacite.

Însă scurtarea termenelor pentru emiterea avizelor este departe de a fi singura componentă a birocrației care blochează sau întârzie investițiile publice.

Iar secțiunea Margina – Holdea, din sectorul Lugoj – Deva al autostrăzii A1, este cea mai elocventă dovadă.

CAZUL ȘCOALĂ: TRONSONUL DE AUTOSTRADĂ MARGINA – HOLDEA

Cei aproape 10 ani trecuți de la demararea proiectului secțiunii de autostradă Margina – Holdea, evidențiază eșecul politicianismului în realizarea proiectelor de infrastructură.

Dar și pregătirea superficială a proiectelor, doar pentru a bifa lansarea acestora.

Secțiunea Margina – Holdea a tronsonului de autostradă Lugoj – Deva, poate deveni un etalon al ineficienței birocratice și gestiunii politice deficitare a construcției autostrăzilor.

Soluția tehnică inițială presupunea realizarea unor excavații semnificative, care practic despicau colinele, pentru construirea autostrăzii.

În urma emiterii acordului de mediu, revizuit în 2013 și ulterior, în 2016, soluția propusă a fost supusă unor modificări substanțiale, impunându-se realizarea unor lucrări suplimentare, complexe pe această secțiune a tronsonului Lugoj – Deva al A1 (realizarea a două tuneluri, a unui viaduct și majorarea lungimii viaductului propus în studiul de fezabilitate cu peste 350 de metri).

Tot prin acordul de mediu revizuit, s-a impus și realizarea unor ecoducte de tip „green bridge”, pe loturile sectorului Lugoj – Deva, cu lungimi între 40 și 80 de metri.

URSUL, PARAVANUL EȘECURILOR POLITICIENILOR SI ANCHILOZĂRII BIROCRATICE

Începând cu 2013, eșecurile finalizării sectorului de autostradă Lugoj – Deva, au fost puse pe seama „tunelurilor” pentru urși.

Mai mult, actualul ministru al Transporturilor, domnul Sorin Grindeanu a asigurat că în acel perimetru nu exista urși.

Doar că realitatea contrazice retorica politicianistă a reprezentanților tuturor partidelor care au gestionat sectorul infrastructurii.

Înlocuirea debleurilor adânci (peste 20 de metri) și renunțarea la excavații masive, în cadrul secțiunii Margina – Holdea, cu un ansamblu tunelui forate – viaducte, răspundea nu doar necesității asigurării unor coridoare pentru carnivorele mari (urs, lup, râs), ci permitea și menținerea neafectată a terenului sub care se execută galeriile, eliminând totodată și impactul major asupra biodiversității.

Dar pentru politicieni și birocrație, ursul a devenit laitmotivul eșecurilor și vinovatul principal care blochează construcția autostrăzilor (mai ales pe tronsonul Lugoj – Deva).

Iar cazul școală al secțiunii Margina – Holdea, evidențiază că termenele administrative pentru eliberarea avizelor necesare proiectului nu au fost cauze ale întârzierii și că deciziile politice pripite și neinspirate (inclusiv rezilierea contractului în 2017), birocrația, superficialitatea proiectului inițial și dorința de a bifa un succes de imagine cu lansarea proiectului au compromis șansa finalizării lucrărilor într-un termen rezonabil, punând în pericol inclusiv finanțarea europeană (inițial din POIM și ulterior din PNRR).

Mai mult, documentația de mediu și observațiile pertinente ale ONG-urilor de specialitate (cele mai importante observații fiind preluate și în documentația tehnică revizuită), au salvat autoritățile cu atribuții în domeniul transporturilor de la un eșec răsunător, generat de un proiect cu elemente semnificative tratate superficial.Cteste intregul articocl si comenteaza pe contribuotrs.ro

Cauzele eșecului marilor proiecte de infrastructură

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”