România „pune carul înaintea boilor”, acordă ajutor cfd, pentru niște eoliene care nu ne decarbonizează
Banca Mondiala, a infierbântat foarte mult mințile și imaginația multora declarând spectaculos că în Marea Neagră exista un potențial eolian de vreo 75 GW pe care noi românii ne-am și grăbit să declarăm ca ”n-avem dreptul sa-l ratăm” (de parcă ar fi prima noastră ratare in Marea Neagră !?).
Pornind de la acest, aparent, uriaș borcan cu miere, Federal Ministry for Economic Affairs and Climate Action al Germaniei, a ”sprijinit” (finanțat ?!) un studiu denumit: Recommendations for Romania”s Long-Term Strategy: Pathways to Climate Neutrality, realizat de EPC (Energy Policy Grup)
Însă, ceea ce este interesant este faptul că Studiul amintit specifică chiar de la început:
”…Decarbonisation will not be achieved merely through political commitments, it also requires rigorous evidence-based planning. Romania still needs to publish its long-term strategy (LTS) on how decarbonisation will be achieved by 2050…”
Această constatare semnificativă descrie perfect ”varza de Bruxelles” pe care o amestecă politic Guvernul si ce acțiuni, aparent dezlânate, vedem înaintea oricăror acțiuni de rigorous evidence-based planning, zise de EPC.
- Un cablu de 1000 MW energie (”inverzită”) din Azerbaidjan – destinație- Ungaria (nu credem că Ministrul de Externe al Ungariei si Ursula v. derLeyen au venit degeaba să parafeze acest acord. La ce e bun pt. noi ?
- Ne grăbim cu o Lege a eolienelor off-shore (din Marea Neagră)
- Ne grăbim, în paralel cu asta precedentă, să mai și dăm ceva ”ajutoare” prin legiferarea CfD (Contractele prin Diferență), pentru aceleași eoliene
- Ne angajăm cu un cablu CC (Curent Continuu), 5000 MW, să transporte energia eoliană din Marea Neagră, (pînă unde oare ?) și, cît rămîne la noi ? (dacă rămîne cumva ceva, ca să punem ”în plan” nu-i așa ?!)
La toate astea de mai sus, care (ni) se întîmplă, evident, fără vreun control sau planificare din partea Guvernului nostru, ci, doar așa, că ni s-a cerut de cineva, apare o singură intrebare legitimă: ”what is in it for me ?” adică noi cu ce ne alegem după ce ”le dăm pe toate astea” ? Nu s-a vazut nicăieri vreun rezultat/angajament palpabil
Peste toate acestea, mai vine și Studiul de mai sus, (ref. sectorul producție energie electrică) ne ”indeamnă” să decarbonizăm cu eoliene și solare și ne sperie că fără mai mult de 17 GW on-shore wind (peste ce avem acum), incă 15 GW off-shore si incă 21 GW solar PV nu ne vom decarboniza pînă in 2050 !?
Concluzia preliminară a subsemnatului (dar și a altora din domeniul energiei) este că, Studiul EPC, este util ca informație și conține niște recomandări de bun simț (de ex. Introducerea stocării de energie de capacități mari care să suțină marile capacități ERI -energie regenerabilă intermitentă și biomasa – resursa cea mai abundentă de energie regenerabila controlabilă) dar neglijează complet potențialul hidro, care in România este valorificat sub 50% disponibil economic. Cea mai gravă lipsă a acestui studiu, este că, dacă vorbim despre peste 30 GW capacitați intermitente, atunci, necesarul de stocare ar trebui sa se ridice la peste 5000 MW, ca să nu mai vorbim de uriașele capacitati transfrontaliere/interconexiune necesare.
In consecință, cifrele și datele prezentate, considerăm că nu sunt credibile și, mai mult, par irealizabile din punct de vedere tehnic. Marea lipsă a studiului este faptul că nu este intocmit pe baza unei cereri prognozate de energie electrică (dacă ne referim la decarbonizarea producției de energie electrică), nu ține cont de curba clasată de consum, nu ține cont de capacitățile existente (exceptind ”obsesia” închiderii centralelor pe lignit), nu tine cont de capacitîțile de interconectare care ar trebui instalate, nu ține cont de capacitățile electrice ale centralelor de cogenerare existente și mai ales viitoare (pe gaz si biomasă), s.a.m.d
Cu alte cuvinte, nu este in conformitate cu metodologia de analiză și planificare integrată a resurselor, respectînd principiul energy efficiency 1-st, așa cum se recomandă in Regulamentul 1999/2018- Guvernanță în energie și schimbări climatice, al Comisiei Europene
Să explicăm pe ce ne bazăm cînd afirmăm cele de mai sus, despre nerealismul atîtor eoliene si solare în România –
INTERVIURILE HotNews.ro