Parteneriatul civil intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex – avizat favorabil si negativ in aceeasi zi, de doua Comisii din Parlament
Propunerea legislativa care introduce parteneriatul civil a fost avizata favorabil de Comisia pentru munca si a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, in aceeasi zi, pe 21 aprilie 2015. Proiectul a fost introdus in toamna pentru a doua oara in Parlament de catre deputatul independent Remus Cernea, iar dupa avizele comisiilor urmeaza votul in plenul Camerei Deputatilor, care este for decizional. Parteneriatul civil este definit ca un contract incheiat in fata notarului intre doi adulti de sex diferit ori de acelasi sex, in urma caruia, de exemplu, la contractarea unui credit bancar se vor lua in calcul veniturile celor doi, in cazul spitalizarii unuia dintre parteneri, celalalt este considerat apartinator, in cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supravietuitor are drept de mostenire.
Proiectul de act normativ privind reglementarea parteneriatului civil il are ca initiator pe deputatul independent Remus Cernea si a fost prezentat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor pe 7 aprilie 2015. Vezi aicitraseul de la Senat al propunerii legislative, care a fost respinsa pe 31 martie 2015.
La Camera Deputatilor, camera decizionala, proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, pe 21 aprilie 2015 a fost avizat negativ de catre Comisia pentru drepturile omului si in aceeasi zi a fost avizat favorabil de Comisia pentru munca si protectie sociala de la Camera, a anuntat Remus Cernea.
Remus Cernea
Foto: Agerpres
Contactat de HotNews.ro, Remus Cernea a explicatistoricul proiectului privind reglementarea parteneriatului civil: „prima lege privind parteneriatul civil am depus-o in Parlament in 2013, a trecut prin Senat si Camera Deputatilor, dar numai cu avize negative, a fost respinsa si si-a epuizat circuitul legislativ in primavara anului trecut. Dar daca o lege este respinsa de Parlament, ea poate fi reintrodusa„.
„Atunci, eu in toamna 2014, cand a reinceput sesiunea parlamentara, m-am mai consultat cu cativa colegi si experti si am reintrodus in proiect inca o serie de prevederi, imbunatatindu-l. Si textul initial al proiectului de lege era foarte bun, aceasta este o lege foarte tehnica, sunt chestiuni juridice care tin de mostenire, de bunuri in comun, de sanatate, cu definitii de concepte„, a continuat deputatul independent.
„Deci in toamna 2014 i-am adus cateva imbunatatiri si am depus-o din nou la Parlament. A trecut prin Senat, a obtinut aviz favorabil la Comisia pentru egalitate de sanse, iar in plenul Senatului au fost 6 luari de cuvant, dintre care 3 pentru si 3 contra. In 2013, nu a fost nimeni care sa vorbeasca pentru proiectul de lege, nimeni nu l-a sustinut in afara de mine in plen sau in comisii. Acum, si la comisii au fost voci care au spus ca este nevoie de o astfel de lege care reglementeaza un lucru util, pentru ca sunt peste 800.000 de persoane care au declarat la recensamantul din 2011 ca traiesc in uniuni consensuale; ei sunt foarte vulnerabili in chestiuni de proprietate, sanatate, credite, pentru ca daca se intampla ceva unuia dintre parteneri, celalalt este un simplu strain, nu are nicio calitate„, a explicat pentru HotNews.ro Remus Cernea.
Initiatorul a declarat ca pe 21 aprilie 2015 poiectul a primit doua avize: unul favorabil de la Comisia pentru munca si unul negativ de la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor. Dar in plenul Senatului, „daca la primul vot in plen in 2013 au fost doar 2 voturi pentru si 105 voturi impotriva, acum au fost 8 voturi pentru, 3 abtineri si 48 de voturi impotriva. Abtinerile si voturile pentru sunt voturi curajoase, deci ar fi 11-48, ceea ce inseamna aproape 20% din voturi, ceea ce e un inceput de schimbare„, a sustinut Remus Cernea.
Acesta a precizat pentru HotNews.ro ca traseul propunerii legislative este in continuare acesta: „Comisia juridica din Camera Deputatilor va face un raport, iar ulterior proiectul de lege va ajunge in plen, Camera Deputatilor fiind decizionala„.
„Principalul beneficiu al acestor doua initiative este ca am avut, in sfarsit dupa 25 de ani de la Revolutie, dezbateri publice extinse asupra acestui subiect si dezbateri politice destul de largi. Deci am avut dezbateri in societate, ceea ce ajuta la evolutia democratica a societatii noastre, pentru ca asa intelegem mai bine modul in care democratia ar trebui sa ofere optiuni cetatenilor si cetatenii sa decida in privinta propriilor vieti. Aceste dezbateri ajuta la inlaturarea unor prejudecati„, a sustinut Cernea.
Ce prevede proiectul de lege
In Expunerea de motive, initiatorul sustine ca parteneriatul civil este un contract incheiat in fata unui notar public, fara nici un fel de discriminare, intre doua persoane adulte de sex diferit ori de acelasi sex, care consimt sa convietuiasca in baza afectiunii, respectului si sprijinului reciproc si a egalitatii in drepturi.
„Cunoscut si sub numele de concubinaj, coabitare sau uniune consensuala, parteneriatul civil a premers casatoriei din perspectiva dreptului civil, reprezentand, in acelasi timp, o alternativa la aceasta„, se arata in expunerea de motive.
Proiectul de lege privind reglementarea parteneriatului civil aflat acum la Camera Deputatilor prevede urmatoarele:
- Parteneriatul civil este un contract incheiat, fara nici un fel de discriminare, intre doua persoane care decid sa convietuiasca in baza afectiunii, respectului si sprijinului reciproc si a egalitatii de drepturi.
- Bunurile comune sunt bunurile dobandite de fiecare dintre parteneri sau de parteneri impreuna, in timpul parteneriatului civil sau anterior incheierii parteneriatului insa incluse in mod expres de catre parteneri in contractul de parteneriat civil.
- Cheltuieli comune reprezinta cheltuielile pentru plata utilitatilor aferente locuintei in care convietuiesc, a celor legate de buna stare a acestora, precum si suportarea cheltuielilor determinate de asigurarea asistentei medicale a partenerului, in cazul in care acesta nu este asigura. Se considera cheltuieli comune si cele legate de cresterea si educarea copiilor aflati in intretinerea acestora.
- Datorii comune sunt datoriile contractate in cadrul acestui parteneriat.
- Contractul de parteneriat civil se incheie in forma autentica, se semneaza de cei doi parteneri in fata notarului public din circumscriptia Curtii de Apel pe raza localitatii in care cel putin unul din cei doi parteneri isi are domiciliul sau resedinta si se inregistreaza intr-un registru special numit „Registrul pentru evidenta parteneriatelor civile”, tinut la notarul public respectiv.
- Notarul public va comunica noul parteneriat civil Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania pentru inscrierea in „Registrul national de evidenta a parteneriatelor civile”
- In cazul in care partenerii au resedinta in strainatate, contractul de parteneriat civil se poate incheia la ambasada sau consulatul Romaniei din tara de domiciliu sau resedinta a cel putin unuia dintre parteneri.
- Parteneriatele civile incheiate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini sunt recunoscute in Romania.
- Parteneriatul civil nu se va incheia daca viitorii parteneri nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor.
- Viitorii parteneri pot conveni sa isi pastreze numele, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un partener isi poate pastra numele, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.
- La momentul incheierii contractului, partenerii pot opta intre: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala
- Partenerul beneficiaza de 3 zile de concediu cu plata in caz de deces sau boala grava a celuilalt partener
- Partenerii pot beneficia de maximum 5 zile de concediu cu plata in urma incheierii contractului de parteneriat civil
- Veniturile celor doi parteneri vor fi considerate impreuna la calculul venitului minim garantat in conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat
- In cazul contractarii unui credit bancar se vor lua in calcul veniturile celor doi parteneri
- In cazul spitalizarii unuia dintre parteneri, celalalt este considerat apartinator
- In cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supravietuitor are drept de mostenire atunci cand vine in concurs cu oricare din clasele de mostenitori
- Partenerul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas in conditiile art. 83-93 din Legea nr. 263/2010
Parteneriatul civil se incheie in urmatoarele conditii, potrivit proiectului de lege:
- partenerii sa aiba cel putin 18 ani impliniti
- cel putin unul dintre parteneri este cetatean roman sau este cetatean strain sau apatrid cu domiciliul in Romania
- nici unul dintre parteneri nu este casatorit sau parte intr-un alt parteneriat civil
Parteneriatul civil Nu se poate incheia:
- intre rudele in linie dreapta, precum si cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv
- intre cel care adopta sau ascendentii lui, pe de o parte, si cel adoptat sau copiii acestuia, pe de alta parte
- intre copiii celui care adopta, pe de o parte, si cel adoptat sau copiii acestuia, pe de alta parte
- intre tutorele si persoana minora ce se afla sub tutela sa
- pentru alienatul mintal, debilul mintal, precum si pentru cel care este temporar lipsit de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale
Parteneriatul civil inceteaza in urmatoarele conditii:
- prin decesul sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre parteneri
- prin acordul comun al celor doi parteneri. Data incetarii parteneriatului este data autentificarii de catre notarul public a consimtamantului celor doi parteneri cu privire la incetarea parteneriatului.
- in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei unilaterale a unuia dintre parteneri privind incetarea parteneriatului. Notificarea este facuta prin intermediul notarului public si se inregistreaza in Registrul pentru evidenta parteneriatelor civile.
- la data incheierii casatoriei intre cei doi parteneri civili. Partenerii au obligatia de a notifica notarul public cu privire la incheierea casatoriei anexand o copie a certificatului de casatorie in termen de 30 de zile calendaristice de la data casatoriei.
Proiectul mentioneaza ca, la incetarea parteneriatului civil, situatia bunurilor comune se stabileste de comun acord de catre parteneri. In cazul unui dezacord, partenerii pot sa sesizeze instantele de judecata in ceea ce priveste consecintele patrimoniale ale incetarii contractului de parteneriat, si eventual repararea anumitor prejudicii care ar putea rezulta.
La incetarea parteneriatului civil, cei doi parteneri vor decide de comun acord situatia copiilor nascuti pe durata parteneriatului, iar daca nu ajung la o decizie comunca va hotari instanta, se mai arata in proiectul de act normativ.
Descarca de aici forma integrala a proiectului de lege privind reglementarea parteneriatului civil
Amintim ca incercarea de revizuire a Constitutiei din vara lui 2013 a adus in discutie subiectul parteneriatului civil dintre cuplurile de acelasi sex, dupa ce initiativa unor deputati liberali de a schimba in Constitutie definitia familiei si de a o statua ca uniune „intre un barbat si o femeie” a declansat o adevarata dezbatere. Citeste mai jos cateva dintre declaratiile facute in 2013 de politicieni, pe aceasta tema (Sursa)
- Puiu Hasotti (aprilie 2013), liderul senatorilor PNL: “Eu nu am absolut nimic sa le reprosez homosexualilor, ii consider doar niste oameni bolnavi. Homosexualitatea nu este o stare fireasca, nu este o relatie naturala, motiv pentru care, dupa parerea mea, nu are absolut nicio sansa”.
- Remus Cernea (aprilie 2013), deputat USL: „Am anuntat deja ca am in vedere un proiect de lege care sa reglementeze parteneriatul civil intre persoanele heterosexuale sau persoane de acelasi sex pe model francez. In Franta, mai intai acum cinci ani a fost adoptata legea privind parteneriatele civile, iar la inceputul acestui an sau la sfarsitul anului trecut a fost adoptata legea privind drepturile persoanelor de acelasi sex de a se casatori”.
- Victor Ponta (8 iunie 2013): „Aici m-am opus clar, pentru ca nu sunt de acord sa tot punem restrictii in Constitutie. Este o mare problema de perceptie si pentru mine este important sa fim priviti cu aceasta modificare a Constitutiei ca modernizand Romania si mergand spre un trend european, nu intorcandu-ne, nu suntem republica fundamentalista. Aceasta precizare inutila, a casatoriei intre un barbat si o femeie, este copy-paste din modificarea adusa in ianuarie la Constitutia Ungariei, o modificare extrem de contestata in toata Europa. Mie mi s-a parut ca da un mesaj inutil de conservatorism, daca textul actual e suficient si bun, de ce sa schimb ceva ce e bun?”
- Crin Antonescu (9 iunie 2013): “Socotesc intr-adevar ca nu e deloc preocuparea statului si nu trebuie sa stabileasca statul deloc ce orientare si comportament din acest punct de vedere intim pana la urma trebuie sa aiba oricare dintre cetateni, dar trebuie sa fie preocuparea statului sa reglementeze, sa protejeze si sa garanteze niste drepturi ale familiei. Daca vorbim despre matricea ei, despre baza, despre modelul ei, acela este, daca am ajuns sa discutam si sa trebuiasca sa precizam lucrul acesta, cea bazata pe casatoria intre un barbat si o femeie, din motive de natura biologica pana la motive de natura culturala si istorica. Pot exista, nota bene, cupluri care isi desfasoara viata, care convietuiesc, care impart tot ce au de impartit, de la sentimente pana la bunuri patrimoniale, dar nu in forma familiei, fie ca vorbim de casatoria civila, fie ca vorbim de casatoria religioasa”.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro