Profil de ministru Florin Roman, de la șefia interimară a Camerei Deputaților la ministerul digitalizării

Florin Roman, liberalul propus pentru ministerul Digitalizăriiîn viitorul guvern PSD-PNL, a fost ales vicepreședinte PNL în ”echipa câștigătoare” la congresul partidului din septembrie și a preluat șefia Camerei Deputaților, în calitate de interimar, după înlăturarea lui Ludovic Orban. Fost ziarist, absolvent, printre altele, al Colegiului Național de Apărare, Roman a figurat ca ministru al Economiei în ipoteticul guvernul minoritar PNL condus de Nicolae Ciucă, guvern care a ”murit” prematur, înainte de a ajunge la votul de învestire.

AVERE În vârstă de 47 de ani, este divorțat și are un copil. Potrivit declarației de avere, deține un teren intravilan de 620 mp în Alba Iulia , împreună cu fosta soție, o casă de 300 de mp aflată în construcție, un autoturism Volvo XC60, din 2011, și bijuterii în valoare de 5.000 de euro.

Anul trecut, a câștigat peste 157.000 de lei ca indemnizație de deputat. De asemenea, are depozite bancare de aproape 165.000 de lei.

Potrivit CV-ului publicat de site-ul Camerei Deputaților, Florin Roman susține că are ”capacitate de analiză şi sinteză, corectitudine în relaţiile de muncă”, este ”dinamic, spontan și capabil la program prelungit, muncă în echipă”.

STUDII Este licenţiat în Ştiinţe Economice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde s-a specializat în ”Contabilitate şi Gestiune Financiară (1992-1996).

De asemenea, este licenţiat în Ştiinţe Economice la Universitatea Athenaeum din Bucureşti, specializarea ”Contabilitate şi Informatica de Gestiune” (2008-2011).

A urmat cursurile Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti şi are un master în ”Tehnici de Comunicare şi Influenţă Socială” (2012).

A urmat cursuri de apărare şi securitate naţională la Colegiul Naţional de Apărare (2005). A studiat Management performant la The Open University – CODECS Bucureşti (2006).

A publicat lucrarea ”Teoria sistemelor informaţionale”, Editura Academiei Române, 2006.

EXPERIENȚĂ A ocupat funcţiile de:

• şef de secţie la Agenţia MEDIAFAX, Unirea Press SRL, Alba Iulia (1997-2005);
• consilier la Cabinetul Preşedintelui în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul gazelor naturale (2005-sept. 2006);
• membru în Consiliul de Administraţie al Eon Distribuţie (oct. 2006-aug. 2008);
• membru al Consiliului de Administraţie al CEC (febr.-iul. 2007);
• preşedinte al Consiliului de Administraţie al Electrica Serv (febr. 2008-febr. 2009);
• membru în Consiliul de Administraţie al SC Automobile România SA (mart. 2007-ian. 2009);
• preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Daewoo Automobile România SA (mart. 2007-ian. 2009);
• membru al Consiliului de Administraţie al Eximbank (aug. 2007-dec. 2008);
• secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (sept. 2006-oct. 2011)
• vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba (iul. 2012-dec. 2016).

A fost ales deputat PNL în legislatura 2016-2020. A fost vicelider (febr.-sept. 2017) şi lider al grupului parlamentar al PNL (nov. 2019-dec. 2020).

A fost reales deputat PNL în legislatura 2020-2024. Începând cu septembrie 2021, ocupă funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, iar din octombrie 2021 – preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor. Face parte din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi din Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Florin Roman, printre liberalii interesați încă de la începutul acestui an dacă Guvernul va da „delete” scutirii de impozit pe venit pentru IT-iști

Tema posibilei eliminări de la plata impozitului pe venit pentru IT este mai veche în rândul unor deputați PNL, printre care și Florin Roman, noul ministru propus pentru Digitalizare.

Astfel, în luna mai din acest an, când aveam parte de un Guvern stabil dat de Coaliția PNL-USR-UDMR, deputatul PNL Corneliu Mugur Cozmanciuc a întrebat Ministerul de Finanțe dacă are în vedere eliminarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru IT-ști, având în vedere deficitul bugetar și criza sanitară curentă.

Întrebarea sa pleacă de la informațiile transmise anterior de Finanțe unui alt liberal, Florin Roman, care a vrut să știe câți salariați din IT sunt scutiți de impozitul pe venit și ce impact are măsura la bugetul de stat. Vezi în articol răspunsul Ministerului de Finanțe.

În data de 10 martie din acest an, Ministerul de Finanțe a răspuns unei interpelări adresate de către deputatul liberal Florin Roman, care a vrut să știe câți salariați din domeniul activității de creare programe pentru calculator beneficiază de scutirea de impozit pe venit și care este impactul acestei măsuri la bugetul de stat.

Finanțele au spus atunci că în luna ianuarie din acest an erau peste 67.000 de angajați IT care beneficiau de această măsură, impactul la bugetul de stat fiind de aproximativ 75 milioane de lei lunar.

• Pentru detalii citește: Deputalul PNL Florin Roman a vrut să afle numărul salariaților IT scutiți de impozitul pe venit și impactul acestei scutiri la bugetul de stat. Răspunsul Ministerului de Finanțe

Plecând de la aceste informații, un alt deputat liberal, Corneliu Mugur Cozmanciuc, a reluat subiectul în data de 23 martie 2021, subliniind că această măsură a fost introdusă în 2004, pentru a contribui la dezvoltarea domeniului IT și a preveni exodul specialiștilor în străinătate.

Click pentru a deschide

„Atunci, aveam puțin peste 12.000 de programatori, iar firmele IT rulau circa un sfert de miliard de dolari. În 2019, numărul acestora a crescut de zece ori, iar afacerile sectorului au trecut de 6 miliarde de euro, potrivit rapoartelor ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii). Astăzi cifrele arată și mai optimist.”, spune deputatul PNL, Mugur Cozmanciuc.

Apoi acesta adresează următoarele întrebări către Ministerul de Finanțe:

• 1. Având în vedere deficitul bugetar și criza sanitară curentă, aveți în vedere eliminarea acestei măsuri?
• 2. Dacă nu luați în considerare eliminarea, există ajustări care se pot face?

Ministerul de Finanțe: În Programul de Guvernare PNL-USR-UDMR se precizează că nu vom elimina sau reduce facilități existente

Răspunsul Ministerului de Finanțe a venit în data de 16 aprilie 2021, fiind semnat de secretarul de stat Lucian Ovidiu Heiuş.

Oficialul din Finanțe arată că rezultatele obținute de sectoarele IT, ulterior introducerii facilităților fiscale, indică faptul că măsurile implementate își ating obiectivele vizate la adoptarea acestora.

„Referitor la mijloacele pe care Guvernul dorește să le implementeze în vederea reducerii deficitului bugetar, precizăm că acestea vor fi introduse corelat cu măsurile prevăzute în Programul de Guvernare. (..)

În acest context, precizăm că în Programul de Guvernare, viziunea pe termen mediu privind obiectivele și direcțiile de acțiune ale Ministerului Economiei menționează cu privire la facilitățile existente: ‘Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat – Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilități existente. (..).

De asemenea, raportat la impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din România, politica fiscală pe perioada 2021-2024 va avea în vedere, în principal, măsurile cuprinse în programul de Guvernare, respectiv elaborarea unui studiu de impact privind posibile facilitați fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuțiilor și impozitelor pe echivalentul salariului minim, și începând cu anul 2022, pilotarea pentru 2 ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat în urma studiului de impact. Prelungirea și/sau generalizarea măsurii va fi determinată de rezultatele înregistrate în urma pilotarii la 2 ani de la intrarea în vigoare, în condițiile unui deficit de sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potențial.'”, se mai arată în răspunsul Ministerului de Finanțe.

• CITEȘTE AICI INTEGRAL RĂSPUNSUL MINISTERULUI DE FINANȚE

Liderul PNL Ludovic Orban a susținut în vara anului 2019 si la începutul anului trecut renunțarea la scutirea de impozit pe venit (de 10%) acordată în prezent unor categorii de angajați din domeniul IT.

• ”Mie nu mi se pare normal ca IT-iștii să fie scutiți de plata impozitului pe venit. Orice venit trebuie impozitat. Nu poți să creezi facilități fiscale care îmbracă forma unor privilegii”, a declarat în data de 1 iunie 2019 la Mediaș președintele PNL, Ludovic Orban.

Scutirea IT-iștilor a fost introdusă în 2004, de către Guvernul Adrian Năstase, într-o perioadă în care România își propusese să dezvolte acel sector. Atunci, aveam puțin peste 12.000 de programatori, iar firmele de IT rulau circa un sfert de miliard de dolari. Astăzi, avem de zece ori mai mulți, iar afacerile sectorului trec de 6 miliarde de euro, potrivit rapoartelor ANIS (Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii).

Productivitatea angajaților din IT a crescut de la 19.000 de dolari/angajat în anul 2000, la peste 55.000 de euro/angajat (estimare ANIS) în 2020. În 2017, industria se baza pe 100.000 de angajați, care rulau afaceri de circa 4 miliarde de euro.

Exporturile din servicii IT&C în afara țării s-au ridicat la 3 miliarde de euro. Ca număr, dacă în UE ponderea angajaților din IT în total angajați e de circa 3.7%, la noi e de 2%, potrivit informațiilor din industrie.

Ca pondere în PIB, IT-ul e la puțin peste 6%, ambiția lor fiind de a ajunge la 10%.

Declarațiile lui Orban au atrasreacția ministrului Comunicațiilor de la acea dată, Alexandru Petrescu (PSD).

• „Scutirea de impozitare a veniturilor specialistilor in IT (a carei plaja de aplicabilitate s-a largit din decembrie 2017 la initiativa PSD, de la 75000 de IT-isti la 100.000) reprezenta un mecanism dovedit benefic pentru economie, care poate fi rezumat astfel: Cifra de afaceri a industriei estimata pentru 2019 este de peste 5 mld Euro, aproape 6% contribuție la PIB. Din 2013 până astăzi, dimensiunea pieței s-a dublat, iar din 2003 a crescut de cinci ori (de la 1 mld Euro – la 5 mld Euro). Contribuția in PIB a industriei a evoluat de la 0.5% in 2003 la aproape 6% astazi.”, a declarat în iunie 2019 Alexandru Petrescu.

Și președintele Klaus Iohannis a reacționat la declarațiile liderului PNL, precizând că „ideea unui tratament fiscal egal este „în esență adevărată” dar trebuie avut în vedere că sectorul IT, unde salariile sunt scutite de impozit pe venit, a crescut în 10 ani de la „ceva nesemnificativ la 6% din PIB”.

Eliminarea scutirii de impozit pentru IT-ști: Ce șoc și dezechilibre ar crea în piață – reacția ANIS față de planurile de guvernare PNL-PSD

Scutirea de impozit pe venit a stat la temelia creșterii sectorului IT în ultimii 20 de ani în România, iar eliminarea facilităților fiscale are potențialul de a intensifica dezechilibrul din piața IT, unde fenomenul evitării taxelor prin intermediul micro întreprinderilor este scăpat de sub control de către stat, a atenționat în data de 16 noiembrie 2021 Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), pe fondul dezbaterilor PNL-PSD privind ajustarea cadrului fiscal.

Scutirea de impozit pe venit a stat la temelia creșterii sectorului IT în ultimii 20 de ani în România, iar eliminarea facilităților fiscale are potențialul de a intensifica dezechilibrul din piața IT, unde fenomenul evitării taxelor prin intermediul micro întreprinderilor este scăpat de sub control de către stat, a atenționat marți Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), pe fondul dezbaterilor PNL-PSD privind ajustarea cadrului fiscal.

Peste 100.000 de angajați din IT au beneficiat de scutirea de impozit în 2020

„În 2020, numărul angajaților din sectorul IT care au beneficiat de facilitatea fiscală a depășit 103.000 de persoane, o dovadă clară că măsura este în continuare atractivă și de o importanță majoră la nivelul industriei. Or, dezbaterile privind ajustarea cadrului fiscal cu impact asupra sectorului ar trebui să pornească de la un studiu de impact capabil să prezinte aportul IT-ului în economie, precum și presiunile de pe piața muncii și tendințele regionale din acest sector.

Fără acest studiu, eliminarea facilităților fiscale are potențialul de a intensifica dezechilibrul din piața IT, unde fenomenul evitării taxelor prin intermediul micro întreprinderilor este scăpat de sub control de către stat.”, a atenționat ANIS într-un comunicat de presă.