Rămâne Rusia fără rachete de precizie? De ce nu produce Moscova mai multe rachete
Potrivit unor analiști și oficiali occidentali, tacticile rusești din primele luni ale războiului înseamnă că stocurile lor de muniție de precizie sunt acum serios epuizate.
„Nu mai există rafale de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune și aproape că nu există lovituri Iskander”, a declarat analistul militar independent Pavel Luzhin pentru The Moscow Times.
Un oficial american a declarat jurnaliștilor, în cadrul unei ședințe de informare la începutul acestei luni, că Rusia „are probleme de inventar cu munițiile ghidate cu precizie”.
Aceste rapoarte sunt coroborate de o schimbare în tacticile rusești, în special o utilizare tot mai mare a bombelor convenționale neghidate, în special în orașul portuar Mariupol.
Munițiile neghidate ar fi fost folosite pentru atacurile din Mariupol asupra oțelăriei Azovstal, apărată de soldații ucraineni, precum și asupra unei maternități și a unui teatru.
Poate Rusia să producă mai multe rachete?
Mulți analiști consideră că sancțiunile occidentale înseamnă că Rusia va avea dificultăți în a-și înlocui rezervele de rachete de precizie.
În special, sistemele de ghidare pentru rachetele de precizie necesită semiconductori și tranzistori care nu sunt nici fabricați în Rusia, nici disponibili din China, potrivit expertului Lewis.
„Așa că, dacă rușii nu au planificat din timp și nu au stocat muniții sau microelectronică occidentală, sau nu au accelerat producția înainte de război, vor rămâne fără „gaz” când vine vorba de muniții ghidate de precizie”, a declarat Lewis.
Ce se întâmplă dacă Rusia rămâne fără arme de precizie?
Din păcate, dimensiunea arsenalului de rachete al Rusiei nu este cunoscut, fiind unul dintre secretele atent păzite de Moscova, care, spre deosebire de arsenalul nuclear, nu este obligată de tratatele internaționale să raporteze numărul de rachete convenționale pe care le deține.
Scăderea stocurilor de muniții de precizie va însemna probabil că Rusia va căuta alternative.
De exemplu, s-a înregistrat recent o creștere a numărului de ieșiri aeriene rusești, piloții efectuând operațiuni în spațiul aerian ucrainean cu muniții neghidate.
Acest lucru va însemna probabil o creștere corespunzătoare a numărului de victime civile, au declarat analiștii.
Atac cu rachete în Odesa Foto: Twitter
Zelenski a declarat că 60 de civili au fost uciși săptămâna trecută în lovituri aeriene rusești, inclusiv una care a lovit o școală din satul Bilohorivka, unde se adăposteau 90 de civili.
„Vor folosi forțele aeriene pentru a lovi forțele terestre… [și vor folosi] muniții neghidate, ceea ce va provoca multe pagube colaterale”, a declarat Dara Masicott, cercetător principal în domeniul politicilor la Rand Corporation, cu sediul în SUA, pentru Moscow Times.
Ce rachete lansează Rusia asupra Ucrainei? De la rachetele de croazieră Kalibr la temutele Iskander
Rusia are o gamă largă de rachete de croazieră și balistice pe care le-a folosit pentru a ataca Ucraina, orașele sale, țintele militare și civile, ea începând deja să lanseze rachete asupra Kievului și a celorlalte obiective strategice imediat după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că a autorizat o „operațiune militară” în țara vecină.
În ultimii ani forțele militare ale Rusiei s-au concentrat pe dezvoltarea unor capacități de atac cu rachete, ca parte a programului președintelui Vladimir Putin de a face din Rusia din nou un lider mondial în acest domeniu. Însă rachetele ce sunt lansate împotriva Ucrainei în prezent sunt cel mai probabil dezvoltate în anii 1990-2000, unele dintre ele fiind versiuni modernizate ale unor sisteme sovietice.
3M14 Kalibr (SS-N-30A)
Racheta 3M14 Kalibr (denumită de NATO SS-N-30A) este o rachetă de croazieră mare-sol care a devenit un pilon al Marinei Militare a Rusiei în ultimii ani.
Deși de regulă în presă este denumită simplu „Kalibr”, SS-N-30A este de fapt doar una dintre rachetele din familia mai mare de arme mare-sol Kalibr, care include racheta anti-navă SS-N-27 („Sizzler”) și racheta anti-submarin 91R.
Toate cele 3 rachete Kalibr folosesc același sistem de lansare vertical care devine norma în marina rusă.
Rachetele 3M14 Kalibr pot fi lansate de pe o navă de război sau un submarin și, cu o rază de 1.500-2.500 de kilometri, pot lovi direct Kievul din Marea Neagră.
- clasă: rachetă de croazieră mare-sol
FOTO: TASS / Profimedia Images
9M729 (SSC-8)
SSC-8 „Screwdriver” este o rachetă de croazieră lansată de la sol cu o rază de 2.500 de kilometri. Dezvoltarea sa de către Rusia a determinat Statele Unite să se retragă în 2018 din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară.
Rusia a demarat dezvoltarea în secret a rachetei SSC-8 la mijlocul anilor 2000 și a făcut primele teste de zbor cu aceasta în 2008. Primul test de lovire a unei ținte a avut loc în 2014 și un al doilea în septembrie 2015.
Comunitatea de informații a Statelor Unite nota în noiembrie 2018:
„Rusia a testat inițial 9M729 o rachetă lansată de la sol la distanțe de peste 500 de kilometri de pe o platformă fixă. Rusia a testat apoi aceeași rachetă la distanțe de sub 500 de kilometri de pe un lansator mobil. Prin alăturarea acestor două teste Rusia a reușit să dezvolte o rachetă care are o rază intermediară interzisă de Tratatul INF și este lansată de pe o platformă mobilă de la sol”.
FOTO: Bai Queqi / Avalon / Profimedia Images
Oficialii americani raportau în februarie 2017 că Rusia a desfășurat două batalioane de rachete SSC-8 la batalionul Kaputsin Yar din sud-vestul Rusiei deși unul dintre ele a fost mutat într-o locație necunoscută. Fiecare batalion include 4 lansatoare și fiecare lansator dispune de în jur de 6 rachete.
- clasă: rachetă de croazieră lansată de la sol
Kh-101
Aceasta este o rachetă de croazieră aer-sol de tip stealth care a fost proiectată pentru a eluda sistemele de apărare antiaeriană prin zburarea la altitudini mici, aproape de sol, pentru a evita sistemele radar.
Se crede că precizia sa este destul de ridicată, ea folosind sistemul electronic de navigație prin satelit GLONASS (echivalentul rusesc al GPS) și ghidare de la distanță, având o rază de 2.500-2.800 de kilometri.
FOTO: TASS / Profimedia Images
Dezvoltarea Kh-101 a început la sfârșitul anilor 1980 și ea a fost accelerată în 1995. Kh-101 a fost testată cu succes pentru prima dată în august 2003 și a intrat în componența forțelor aeriene ruse în 2012.
În ultimii 10 ani Rusia a folosit Kh-101 în timpul mai multor atacuri împotriva unor poziții deținute de Statul Islamic în Siria, ca parte a eforturilor sale de a susține regimul președintelui Bashar al-Assad.
- clasă: rachetă aer-sol
Kh-55 (AS-15 „Kent”)
Kh-55 este o rachetă de croazieră aer-sol care a început să fie dezvoltată de Uniunea Sovietică în 1971. Proiectată inițial ca un sistem strategic capabil să poarte un focos nuclear la o distanță de până la 2.500 de kilometri, Kh-55 a fost modificată ulterior în mai multe variante distincte pentru a transporta și focoase convenționale.
Fuzelajul său cilindric este foarte asemănător cu cel al cunoscutelor rachete americane Tomahawk. În ceea ce privește diametrul ele sunt aproape identice.
Denumită de NATO, AS-15 „Kent”, racheta rusească folosește sistemul de navigație TERCOM, având o precizie de 25 de metri.
- clasă: rachetă de croazieră subsonică
9K720 Iskander (SS-26 „Stone”)
Iskander este un sistem mobil de rachete balistice cu rază scurtă ce poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri. Folosind un lansator TEL și vehicule de susținere, sistemul poate lansa și rachete de croazieră.
În 2019 Rusia avea 12 de brigăzi de luptă Iskander-M, fiecare dintre acestea conținând 12 lansatoare și vehiculele de sprijin asociate.
Forțele armate ruse au folosit pentru prima dată rachetele Iskander în invazia Georgiei din 2008. Kremlinul a trimis de asemenea o unitate și în Siria în 2016 dar ea nu a fost folosită.
De asemenea, Rusia a trimis cu regularitate sisteme Iskander în enclava Kaliningrad, de unde pot lovi forțe NATO din Polonia și statele baltice, dar și Finlanda sau Suedia, pe care le-a amenințat vineri cu „consecințe militare grave” dacă vor încerca să se alăture Alianței Nord-Atlantice.
Forțele armate ruse au trimis sisteme Iskander și în Belarus pentru „exercițiile militare” care au servit drept pretext pentru invadarea Ucrainei din nord.
- clasă: rachetă balistică cu rază scurtă
Sursă: The Moscow Times, Missile Threat – CSIS Missile Defense Project
––––-
Citește și:
- Poveștile triste ale Odesei: Cum o rachetă rusească a schimbat pentru totdeauna viețile a doi oameni
- Navele rusești nu vor avea unde să se ascundă în Marea Neagră”. SUA ar putea da Ucrainei rachete avansate anti-navă: Harpoon sau NSM
INTERVIURILE HotNews.ro