Țările NATO s-au înțeles tacit să nu furnizeze Ucrainei tancuri (presa germană)

Între ţările membre NATO ar exista o „înţelegere tacită” de a nu furniza tancuri moderne de fabricaţie occidentală Ucrainei pentru a evita ca Rusia să considere aceasta drept o „provocare” sau o intervenţie activă în război, transmite postul german ARD, citat joi de EFE și Agerpres.

Ţările membre NATO au convenit într-o manieră informală să nu furnizeze anumite tipuri de armament Ucrainei în cadrul invaziei ruse pentru a reduce pe cât posibil riscul unei confruntări între blocul nord-atlantic şi Moscova, au confirmat miercuri seara pentru agenția germană DPA surse din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

ARD, care citează surse din cadrul Partidului Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, menţionează, la rândul său, că ar fi vorba de un acord informal care nu este transpus în vreo rezoluţie.

Guvernul lui Scholz a aprobat la sfârșitul săptămânii trecute trimiterea de blindate Gepard în Ucraina, după tensiuni puternice cu Kievul, care cere de la Berlin un angajament mai mare în domeniul apărării sale.

Paralel cu autorizarea acestor importuri, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a anunţat că alte livrări de tancuri vor fi realizate în cadrul unor proceduri de schimb cu alte ţări NATO – acestea furnizează Ucrainei echipamente de producţie sovietică, iar Germania umple golurile respective din stocurile sale de armament.

Cabinetul lui Olaf Scholz (FOTO: Michael Kappeler / AFP / Profimedia)

Armamentul greu promis de Germania nu a ajuns încă la ucraineni

În pofida acestor angajamente, astfel de livrări încă nu s-au materializat, ceea ce a suscitat critici acerbe din partea opoziţiei conservatoare faţă de coaliţia tripartită a lui Scholz între social-democraţi, verzi şi liberali.

În practică, până în prezent, Ucraina nu a primit tancuri ofensive de la NATO, remarcă televiziunea publică germană, ceea ce ar întări argumentul existenţei unei înţelegeri tacite între membrii săi pentru a evita ceea ce Moscova ar putea interpreta drept o intervenţie a Alianţei în războiul din Ucraina.

Până în prezent, membrii NATO au respectat acest acord informal, conform unor surse diplomatice, citate de DPA, de teama că în cazul unor represalii din partea Rusiei, membrii alianţei nu ar oferi un sprijin total.

Acesta ar fi și motivul pentru care Polonia a ezitat în luna martie să trimită avioane de luptă MiG-29 Ucrainei după ce Statele Unite au refuzat să intermedieze livrarea.

Până acum, membrii NATO s-au abţinut să furnizeze Kievului tancuri şi avioane de luptă occidentale, notează DPA.

Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa şi Comandant al Forţelor SUA în Europa, generalul Tod D. Wolters afirmase atunci, pe baza evaluării informaţiilor furnizate de serviciile secrete, că „transferul de avioane MiG-29 Ucrainei ar putea fi confundat cu o escaladare şi ar putea antrena o escaladare între Rusia şi NATO … producând un scenariu cu risc ridicat”.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze pentru DPA informaţiile despre o astfel de înţelegere, afirmând că orice decizie de a furniza arme trebuie să fie luată de fiecare stat membru în parte.

Blindate Gepard (FOTO: MApN)

Ucraina cere arme moderne pentru a respinge ofensiva din Donbas

Multe ţări est-europene au furnizat Ucrainei echipamente şi arme din epoca sovietică de când a început invazia rusă.

Discuţia despre furnizarea de vehicule blindate intervine pe fondul solicitărilor repetate ale Ucrainei de a primi un sprijin mai puternic pentru apărare, potrivit cererilor lansate de preşedintele Volodimir Zelenski şi de ministrul său de externe, Dmitro Kuleba.

De fapt, polemica s-a iscat după ce secretarul de stat german pentru apărare Siemtje Moeller a declarat duminica trecută canalului ZDF că în cadrul NATO s-a convenit să nu se furnizeze Ucrainei niciun vehicul de infanterie sau tanc occidental.

Guvernul german condus de cancelarul Olaf Scholz se află sub presiunea opoziţiei cu privire la furnizarea de arme Ucrainei, cu numeroase critici că livrările de armament greu ar fi insuficiente.

Parlamentari din SPD au confirmat miercuri, pentru DPA, existenţa respectivului acord informal.

„Comisia de Apărare a fost pe deplin informată despre acest lucru la mijlocul lunii mai”, a declarat purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar SPD, Wolfgang Hellmich, pentru DPA.

Președintele american Joe Biden la un summit NATO (FOTO: Isopix / Shutterstock Editorial / Profimedia)

Decizia luată de NATO, una informală

Hellmich a ţinut să sublinieze că NATO nu a luat nicio decizie oficială, deoarece Alianţa Nord-Atlantică în sine nu furnizează arme, ci statele membre o fac în mod individual.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a declarat miercuri la Davos că NATO ca instituţie nu face „absolut nimic” pentru a sprijini Ucraina în războiul declanşat de Rusia împotriva sa, potrivit Interfax-Ukraina.

„Punctul meu de vedere este foarte simplu: vedem aliaţi care ajută Ucraina. Vedem un grup de aliaţi NATO care ne ajută. Dar la începutul războiului, poporul Ucrainei credea că NATO este o forţă puternică, iar UE nu putea decât să-şi exprime diferite niveluri de îngrijorare. Dar războiul este întotdeauna un test care înlătură măştile şi toţi am văzut feţele reale”, a afirmat el.

„Am văzut decizii revoluţionare luate de UE pe care ea însăşi nu se aştepta să le ia şi vedem NATO ca pe o alianţă, o instituţie care stă deoparte şi nu face literalmente nimic. Spun asta cu regret”, a adăugat Dmitro Kuleba.

Urmărește ultimele evoluții din a 92-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.