Cât de mult s-a apropiat războiul de România – primele măsuri concrete luate de autoritățile noastre după atacurile împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre
Mai multe nave sub pavilion românesc aflate în portul Reni au cerut astăzi permisiunea să reintre în apele teritoriale românești, ca măsuri de siguranță după atacul cu drone de noaptea trecută. De asemenea, autoritățile din Galați au eliberat mai multe dane de acostare pentru ca, în caz de nevoie, să poată primi vase ce aveau ca destinație portul ucrainean.
Deși mulți poate încă nu realizează, războiul din Ucraina s-a apropiat atât de mult de România încât aproape poate fi văzut cu ochiul liber.
Portul Reni, atacat noaptea trecută cu drone kamikaze de Rusia, se află la 13 kilometri de Galați. Asta într-o perioadă în care circulația pe Dunăre în această perioadă este foarte aglomerată, după ce mare parte din traficul de cereale ucrainene s-a mutat la porturile fluviale ca urmare a faptului că rușii au amenințat că ar putea lovi navele cu cereale care pleacă din Odesa.
Ca o imagine a momentului, astăzi, în jurul orei 14, la câteva ore după atacul rusesc de la Reni și Izmail, aplicația de monitorizare a traficului naval, Marine Traffic, arăta că în portul Reni sunt 64 de vapoare și sunt așteptate să vină alte 29.
De asemenea, în portul Izmail erau 109 vase și erau așteptate alte 35.
Câțiva kilometri mai în amonte de Reni, în portul românesc Galați, erau 75 de nave și așteptate să vină alte 17.
Sigur, nu toate aceste nave sunt cargouri maritime sau transportă cereale, dar imaginea pe care o avem este cea a unui trafic intens pe Dunăre.
Screenshot via Marine Traffic. Se poate observa traficul intens de nave în jurul porturilor Izmail (stânga) și Reni și Galați (dreapta).
Cum văd navigatorii români și autoritățile din porturi ultimele evenimente
Vlăduț Brânză, căpitan-șef al Căpităniei Portului Galați, a declarat pentru HotNews.ro că în această dimineață șase sau șapte nave cu pavilion românesc aflate în portul Reni au cerut permisiunea să se mute cinci mile marine mai departe de portul Reni, ca măsură de siguranță.
Practic vapoarele respective, care sunt fluviale, nu maritime, au vrut să reintre în apele teritoriale românești, după ce portul ucrainean a fost lovit de dronele kamikaze trimise de Rusia.
La rândul lor, autoritățile fluviale portuare din Galați mi-au spus că au cerut informații de la autoritatea portuară din Ucraina pentru a afla dacă mai au suficiente dane de operare în portul Reni.
Aceleași surse au mai explicat că partea română va elibera pentru navele care mergeau în Ucraina câteva dane de acostare în portul Galați, în cazul în care autoritățile din această țară ar avea nevoie de ajutor.
„Sunt doar măsuri asiguratorii în acest moment, nu există încă restricții de trafic pe Dunăre sau altceva”, au mai spus sursele respective.
În același timp însă, lucrurile pot evolua într-o direcție cât se poate de neplăcută.
După cum scrie și publicația Bloomberg, citată de Agerpres, porturile de la Dunăre reprezintă în acest moment singura soluție pentru ucraineni pentru a-și vinde cerealele.
În luna mai a acestui an, volumul exporturilor de cereale ucrainene via Dunăre a ajuns la 2,2 milioane de tone, o creştere de aproape 900.000 de tone comparativ cu situaţia de la finele anului trecut.
Aceste livrări au depăşit exporturile via coridorul prin Marea Neagră în luna mai, din cauza faptului că inspecţiile au încetinit plecarea navelor din Marea Neagră.
Luni, cotaţia grâului la bursa de la Chicago a crescut cu 5%, în continuarea unui avans de 5,4% înregistrat pe parcursul săptămânii trecute.
Președintele Klaus Iohannis a reacționat și a declarat azi că: „Această escaladare recentă prezintă riscuri serioase pentru securitatea din Marea Neagră”.
De data aceasta, riscurile serioase se referă și la Dunăre, pe care circulă zilnic și sute de vapoare românești sau care merg în porturile românești.
INTERVIURILE HotNews.ro