Am cercetat ce nu spun adolescenții români părinților din ce cer către ChatGPT: „Prietenul m-a lovit. N-am vrut ca părinții să-și schimbe părerea despre el”

Tinerii din România sunt pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor AI. ChatGPT nu mai e folosit doar pentru temele de la școală, ci pentru chestiuni intime sau de relații. 

• O tânără de 19 ani din România s-a despărțit de prietenul ei violent, după discuții cu ChatGPT. 
• În SUA, părinții unui adolescent acuză că fiul lor s-a sinucis în urma unor conversații cu același Chat. 
• Cum se poate găsi un echilibru, astfel încât inteligența artificială – tot mai prezentă în viața adolescenților – să nu devină nocivă? 

Delia*, 19 ani, a început să folosească ChatGPT în 2024 ca ajutor pentru temele de la școală. Anul acesta, a vorbit, însă, și despre relația cu prietenul ei adolescent. Erau de trei ani împreună, iar băiatul era abuziv, acuză tânăra. „M-a lovit”, spune ea într-un interviu pentru siteul de investigații Snoop. 

Deseori, fata se temea ca el să nu aibă „vreo ieșire nervoasă”. I-a interzis să țină numărul altor băieți în telefon și îl deranja dacă îl întreba cum i-a fost ziua – considera că „îl interoghez”, povestește Delia. 

Gestul nervos al băiatului de-a arunca telefonul și alte obiecte prin cameră a împins-o pe Delia să discute cu ChatGPT și despre abuz. De obicei, își amintește ea, chat-ul o sfătuia să se despartă de el. 

1 din 5 tineri români și-a lovit partenerul

Delia nu a vrut să le spună părinților și prietenilor de teamă să nu-și schimbe părerea despre prieten. De aceea a cerut sfatul nu lor, ci către Chat GPT. Rușinea și frica de a fi judecată sunt deseori întâlnite la victimele abuzului, arată specialiștii. La fel și protejarea agresorului în fața apropiaților.

„Nu voiam să mă despart, dar ar fi trebuit să fac asta. Din exterior era un băiat foarte drăguț, foarte calm. Ce se întâmpla între noi știam doar noi”, explică Delia. 

„Nu știu dacă aș fi putut să mă conving singură”

În urma discuțiilor cu ChatGPT, s-a hotărât să pună capăt relației cu el. Conversațiile, crede tânăra, au ajutat-o să ia decizia: „Nu știu dacă aș fi putut să mă conving singură”. 

I-a cerut și sfaturi cum și unde să se despartă de el. A ales un loc public. Chiar și acolo adolescentul a izbucnit și a început să arunce cu lucruri, povestește fata. Delia a plecat și l-a blocat pe rețelele sociale. A trecut mai bine de jumătate de an de-atunci. 

Între timp, le-a spus câtorva prietene prin ce a trecut și plănuiește să-i spună și mamei. În viitor, vrea să meargă la terapie, pentru că, spune ea, „inteligența artificială nu poate să reproducă conexiunea umană”. 

Și-a creat un cont anonim

În ce privește informațiile personale, Delia explică faptul că și-a creat contul pe OpenAI sub un alt nume, pentru că „nu am încredere să îmi divulg datele”. 

Tinerii din România, pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor AI

„Eu folosesc ChatGPT pentru foarte multe lucruri, mă ajută și să învăț, să aflu informații. Dar îl folosesc și să gătesc”, povestește și Alexia, 20 de ani, într-o discuție cu Snoop. 

Când nu știe ce să gătească, îi trimite lui ChatGPT o poză cu ce are în frigider, iar chat-ul bazat pe inteligență artificială îi face un plan pentru toată săptămâna. 

Tinerii din România sunt pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor AI, potrivit unui studiu din 2024 al Parlamentului European. Cei mai mulți îl folosesc pentru documentare pe diverse subiecte, inclusiv pentru temele de la școală. 

La ce folosesc tinerii ChatGPT: sondaj Snoop pe Instagram

Într-un sondaj făcut de Snoop pe Instagram, au răspuns 325 de tineri și 80% au spus că folosesc ChatGPT sau instrumente similare. Cei mai mulți dintre ei au afirmat că au încredere moderată în ChatGPT și că, de cele mai multe ori, îi cer surse pentru informațiile oferite. 

„Îl tratez ca pe un coleg de facultate super deștept”, a spus cineva. „Nu prea pot să am încredere. Este un produs făcut în așa fel să-ți spună ce vrei să auzi”, a scris altcineva.

„Nu (încredere, n.r.) totală, însă folosesc informațiile lui uneori ca starting point (punct de plecare, n.r.) în cercetări puțin mai adânci”, a adăugat o tânără.

Cei care au răspuns la sondajul Snoop mai spun că utilizează ChatGPT pentru „taskuri minore pentru job” sau pentru facultate, pentru traduceri, să scrie emailuri, să rezume articole de presă sau capitole de cărți. Să creeze rețete, să învețe o limbă străină și să găsească informații mai repede decât pe Google. Îl mai folosesc pentru indicații / contraindicații ale unor medicamente și pentru a înțelege ce conțin. 

Utilizarea unor aplicații cu inteligență artificială poate afecta gândirea critică, potrivit unui studiu al Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA. 54 de participanți – împărțiți în trei grupuri – au avut de scris un eseu cu ajutorul ChatGPT, Google sau singuri. Utilizatorii AI „au avut constant performanțe mai slabe la nivel neuronal, lingvistic și comportamental”, concluzionează studiul. 

ChatGPT este cea mai cunoscută aplicație AI din România, scrie Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Potrivit ONG-ului, aceste chat-uri nu erau atât de populare în 2024, când aproape jumătate dintre liceeni susțineau că nu le folosesc deloc. 

Cristina Lupu, directoare executivă a CJI, precizează că de anul trecut până astăzi lucrurile s-au schimbat. „Relația tinerilor cu AI-ul e diferită acum”, pentru că această tehnologie a devenit din ce în ce mai cunoscută în rândul lor. Cei mai mulți îl folosesc „dacă nu în fiecare zi, într-o manieră constantă”. 

Aplicațiile precum ChatGPT câștigă teren în toată lumea. 31% dintre adolescenți au spus că au conversații „la fel de satisfăcătoare sau mai satisfăcătoare” cu AI decât cu prietenii reali, arată un sondaj al ONG-ului american Common Sense Media. Aproape o treime a discutat probleme serioase, în ciuda lipsei de încredere în sfaturile boților. 

De la teme la discuții personale 

De ce contează că o parte dintre adolescenți apelează la ChatGPT sau la alte aplicații AI mai puțin cunoscute în România? 

„În discuțiile cu adolescenții, am observat că îl folosesc ca și consilier, să întrebe diverse lucruri și au totală încredere în ce informații primesc. Spuneau că se adresează frumos, că este disponibil”, explică, pentru Snoop, Claudia Oprescu, managerul programului Ora de Net, al ONG-ului Salvați Copiii. Proiectul îi învață pe copii, părinți și profesori despre siguranța minorilor în online. 

„Să-i asculți fără să îi judeci”

Psihologa Dorina Stamate, care lucrează cu adolescenți, consideră că tinerii sunt păcăliți de răspunsurile rapide și aparent corecte ale boților, precum și de disponibilitatea lor. 

„Nu o să te critice niciodată și n-o să-ți spună că n-ai făcut bine. N-o să te pedepsească”, precizează specialista. „Am putea să le spunem copiilor că inteligența artificială livrează niște mesaje prestabilite. Lucrul ăla îl face un robot. Robotul nu are cum să aibă empatia pe care o are un om”, adaugă aceasta. 

„Am vorbit cu el până și când aveam anxietate. Cumva ca să-mi validez gândurile”, a răspuns o tânără la sondajul Snoop. „Despre majoritatea dilemelor și problemelor personale, chiar și ca psiholog”, a mai spus cineva. 

Sub 20% dintre copii apelează la un adult în cazul unei experiențe negative online, spune Claudia Oprescu de la Salvați Copiii. Motivele: se tem că vor fi pedepsiți și că li se va tăia accesul la tehnologie. Continuarea pe Snoop. 

Foto: ID 96445635 ©
Antonio Guillem | Dreamstime.com