Sari direct la conținut

Stoltenberg sugerează că Ucraina ar putea intra în NATO chiar și cu teritoriile ocupate de Rusia

HotNews.ro
Jens Stoltenberg la sediul NATO, Foto: FEDERICO GAMBARINI / AFP / Profimedia
Jens Stoltenberg la sediul NATO, Foto: FEDERICO GAMBARINI / AFP / Profimedia

Ucraina ar putea totuși adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat într-un interviu fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, potrivit The Kyiv Independent.

Unul dintre principalele argumente împotriva acordării statutului de membru pentru Ucraina la acest moment se referă la clauza de apărare reciprocă prevăzută la Articolul 5 al NATO și care ar atrage imediat alianța într-un război direct cu Rusia.

Dar, într-un interviu acordat vineri Financial Times, Jens Stoltenberg a sugerat că ar putea exista modalități de a ocoli acest lucru dacă teritoriul ucrainean considerat parte a NATO nu ar fi „neapărat granița (țării) recunoscută la nivel internațional”.

„Când există voință, există și modalități de a găsi o soluție. Dar e nevoie de o linie care să definească unde anume se invocă Articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la acea frontieră”, a spus el.

Rusia controla, la finalul lunii august, aproximativ 27% din teritoriul ucrainean, după cum anunța atunci președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie sunt parțial ocupate de trupele ruse. Rusia susține că a anexat întregul teritoriu al acestor regiuni, deși nu controlează, de exemplu, două capitale regionale – Herson și Zaporojie. Moscova controlează însă întreaga peninsulă ucraineană Crimeea.

Precedente invocate de Stoltenberg

Stoltenberg a apelat la exemple istorice dar și actuale pentru a ilustra faptul că anumite compromisuri sau garanții de securitate ar putea fi făcute pentru a asigura protecția Ucrainei.

„Germania de Vest considera Germania de Est drept parte a Germaniei mai mari. Nu aveau o ambasadă în Berlinul de Est. Dar NATO proteja, desigur, doar Germania de Vest”, a explicat el.

„Din nou, este întotdeauna foarte periculos să faci comparații, pentru că nicio paralelă nu este 100% corectă, dar SUA oferă, de exemplu, garanții de securitate Japoniei. Dar acestea nu acoperă (Insulele) Kurile, pe care Japonia le consideră teritoriu japonez, controlat de Rusia”.

Ucraina a depus cererea de aderare la NATO în septembrie 2022, dar nu a primit încă o invitație oficială.

În pofida așteptărilor mari ale Kievului, ultimele două summituri ale Alianței au adus doar noi pași în direcția aprofundării cooperării Ucraina-NATO și o declarație conform căreia calea către aderare a Ucrainei este „ireversibilă”.

Ce regretă fostul șef al NATO

În interviul său pentru Financial Times, Jens Stoltenberg a mai spus că aliații Ucrainei ar fi trebuit să furnizeze țării mai multe arme înainte ca invazia rusă pe scară largă să înceapă, pentru a o preveni.

„Dacă există ceva ce, într-un fel, regret și văd mult mai clar acum este că ar fi trebuit să furnizăm Ucrainei mult mai mult sprijin militar mult mai devreme”, a declarat el.

„Cred că trebuie să recunoaștem cu toții că ar fi trebuit să le dăm mai multe arme înainte de invazie. Și ar fi trebuit să dăm arme mai avansate, mult mai rapid, după invazie”, a apreciat Stoltenberg și a adăugat: „Îmi asum partea mea de responsabilitate”.

Jens Stoltenberg și-a încheiat la începutul acestei săptămâni mandatul de secretar general al NATO, Mark Rutte fiind cel care a preluat acum șefia Alianței.


INTERVIURILE HotNews.ro