Strategie de-a moaca

Si pentru ca evenimentul sa devina nesemnificativ prin excelenta, insusi Marius Nicoara si-a gasit altceva mai bun de facut. Opiniile celor cativa invitati prezenti au demonstrat ca Planul Clujului nu acopera nici pe departe tot ceea ce ar fi trebuit sa cuprinda.

Anul trecut, liderul CJ, Marius Nicoara, se lauda ca toate partidele si-au adus aportul la elaborarea Planului de Dezvoltare a Clujului, insa, ieri, cand practic ar fi trebuit sa-si demonstreze interesul fata de obiectivele administratiei judetene, nici unul dintre politicieni nu s-a aratat.

Nici din partea Primariei Cluj-Napoca nu a participat nimeni la dezbatere, semn ca liderii administratiei locale nu sunt nici pe departe intr-atat de familiarizati cu planul de dezvoltare a Clujului pe cat se doreste sa se creada. De altfel, consilierii locali s-au pronuntat in mai multe randuri in dezacord cu anumite proiecte avansate de Consiliul Judetean, la fel ca si consilierii judeteni.

O astfel de „neconcordanta” nici n-ar avea prea mare importanta daca pentru implementarea planului de dezvoltare nu s-ar miza pe fonduri europene, bani care pot fi accesati numai pe baza unor proiecte sanatoase, realizate prin parteneriat sau asociere cu administratiile locale din judet.

Vicepresedintele CJ, Kerekes Sandor, nu-si face griji pentru ca nimeni din compartimentul tehnic al Primariei nu s-a aratat interesat de dezbaterea publica pe marginea strategiei de dezvoltare.

„Noi i-am invitat, mai mult nu putem face”, a declarat Kerekes, adaugand ca, totusi, Consiliul Local a dovedit ca poate colabora cu Consiliul Judetean in ce priveste centurile de ocolire, motiv pentru care are incredere ca si pentru implementarea celorlalte obiective se va face front comun.

Nepasatori in ograda lor

Tonul „nesemnificativ” al dezbaterii, organizate doar din nevoia de a fi bifata in cazul in care cineva intreaba, a fost dat, insa, chiar de la inceput, de catre presedintele CJ, Marius Nicoara.

Imediat dupa ce s-a declarat nemultumit de slaba prezenta a invitatilor la dezbaterea strategiei, Nicoara a parasit intrunirea pe motiv ca are chestiuni mai importante de rezolvat, amplificand, astfel, dezinteresul pentru eveniment.

Liberalul Ioan Petran, a carui activitate, desi ar trebui sa se concentreze mai mult la nivelul Inspectoratului Teritorial in Constructii, avand in vedere ca i-a fost atribuita conducerea acestei institutii in defavoarea, poate, a altor specialisti, se rezuma la a-l veghea in permanenta pe liderul CJ, Marius Nicoara.

Cum acesta din urma a parasit intrunirea, Petran a dat fuga sa-l urmeze, iar asta in ciuda faptului ca pe lista invitatilor pentru dezbaterea strategiei, din partea Inspectoratului Teritorial in Constructii, a fost singurul prezent. Asa se face ca ideea unei dezbateri publice s-a transformat intr-o simpla prezentare a planului de dezvoltare a judetului Cluj pe perioada 2007 – 2013.

Arhitectul judetului, Radu Spanu, a spicuit, pe scurt, cateva dintre obiectivele incluse in ceea ce se doreste a fi Strategia de Dezvoltare a Clujului.

Cei prezenti – profesori de la UBB si Universitatea Tehnica, reprezentantii Centrului de Afaceri Transilvania, Asociatiei Patronilor si Meseriasilor, Directiei Judetene de Statistica, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Directia de Sanatate Publica, Agentia de Protectia Mediului, Apele Romane, Muzeul National de Istorie, Aeroport, Distrigaz, Regionala CFR, Romtelecom, Regia

Drumurilor Judetene, Fundatia Civitas, Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, Ordinul Arhitectilor si doar vreo trei primari din judet – vor avea la dispozitie 10 zile pentru a veni cu idei, propuneri si solutii, astfel incat Planul de Dezvoltare Economico-Sociala a Judetului Cluj sa poata fi batut in cuie.

Plictiseala, dar si opinii

La finalul prezentarii strategiei de dezvoltare a Clujului, participantii au fost invitati sa ia cuvantul pe marginea obiectivelor propuse. Daca unii s-au plictisit pe tot parcursul prezentarii, jucandu-se cu telefoanele sau povestind cu amicii, iar altii s-au grabit sa dispara imediat ce li s-a ivit ocazia, au mai fost insa si persoane interesate de soarta judetului.

Reprezentantul Agentiei de Mediu, Septimiu Sanmarghitan, a declarat ca obiectivele nu au fost formulate concret in ce priveste modul in care toate sectoarele pot evolua in conformitate cu normele europene de mediu impuse, motiv pentru care va propune un material punctual.

De la Asociatia Patronilor si Meseriasilor, Tamas Petru a declarat ca in planul de dezvoltare nu s-a prevazut nimic pentru sustinerea IMM-urilor. „Trebuie sa tinem pe picioare IMM-urile.

Macar un numar dintre acestea sa fie sustinute pentru ca ele dau bani la stat si totodata pot atrage si fonduri prin proiectele pe care le pot face”, a spus Tamas, precizand ca va nota la randul sau propuneri punctuale pentru Planul de Dezvoltare. Seful Directiei de Sanatate Publica, Florin Stamatian, a atras atentia reprezentantilor CJ ca pentru 2006 nu au marit cu nimic bugetul la sanatate.

„Probleme sunt cu duiumul la toate unitatile sanitare din Cluj, nu stiu cum vor putea fi acestea solutionate, pentru ca deocamdata nu facem decat sa le semnalam”, a spus Stamatian, precizand ca nu crede in proiectele pentru atragerea fondurilor de coeziune.

Decanul Facultatii de Sociologie din cadrul Universitatii Babes Bolyai, Traian Rotaru, a declarat, de asemenea, ca strategia, pe langa dezvoltarea infrastructurii, trebuie sa cuprinda un segment care sa se refere efectiv la modul in care poate fi sustinuta activitatea de baza a orasului.

„Universitatile sustin intreaga activitate a Clujului, iar ca atare ele trebuie sustinute serios de autoritati”, a declarat Rotaru, precizand ca Oradea a facut pasi mari in acest sens, Targu-Mures, de asemenea, pe latura medicinii, iar Sibiul pe latura culturala.

Lista cu propuneri nu a fost extrem de lunga, asta si din pricina ca invitati de seama, care ar avea un cuvant de spus in ce priveste dezvoltarea Clujului, au lipsit. Insa, propunerile serioase care au venit, chiar si in astfel de conditii, demonstreaza ca aparatul tehnic al CJ nu si-a facut pe deplin datoria in acest sens.