Strângerea fondului clasei, pedepsită cu amenzi între 1000 și 2000 lei – inițiativă USR-PLUS / Președintele Federației Asociațiilor de părinți: Proiectul este o prostie, este deja reglementat
Colectarea banilor pentru așa-zis-ul fond al clasei ar putea fi pedepsită contravențional cu amendă între 1000 și 2000 de lei, prevede un proiect de lege semnat de parlamentari USR-PLUS, depus joi la Parlament, care modifică Legea educației naționale. Președintele Federației Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, spune însă că inițiativa „este o prostie”, întrucât această interdicție este deja reglemantată prin Regulamentul de Organizare și Funcționare.
„Am depus astăzi în Parlament o nouă inițiativă legislativă în care solicit ferm ca practica strângerii ilegale de bani de la părinți și copii să fie eliminată și pedepsită. Prezenta modificare legislativă introduce o nouă sancțiune cu caracter contravențional care poate fi constatată și aplicată de ofițerii sau agenții de poliție competenți din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Anticipăm faptul că aceste modificări legislative propuse vor duce la o corijare definitivă a modului în care elevii, părinții, dascălii, personalul din toate unitățile de învățământ și chiar factorul politic, văd și înțeleg obișnuința de a solicita, în mod regulat, la intervale de timp repetate, sume de bani pentru a putea oferi elevilor o educație adecvată în cele mai bune condiții”, a scris pe Facebook deputatul USR-PLUS Filip Hăvârneanu, inițiator al legii.
Ce prevede concret proiectul de lege (citește aici în întregime proiectul și expunerea de motive)
„Articol unic – Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 10 ianuarie 2011, se modifică după cum urmează:
1. După alineatul (11) al articolului 7 se introduce un nou alineat (1^2), cu următorul cuprins:
(1^2) În unitățile de învățământ de stat și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sau chiar în afara acestor spații,este interzisă pretinderea, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, personal sau prin intermediul interpușilor, de către personalul didactic de conducere, personalul didactic de predare și de instruire practică, personalul didactic auxiliar sau personalul nedidactic, a unor sume de bani sau alte foloase patrimoniale elevilor, părinților sau reprezentanților legali ai acestora.
Actele cu titlu gratuit, astfel cum sunt donația sau legatul, prin care sunt oferite sume de bani sau alte foloase patrimoniale sunt permise numai dacă privesc în mod exclusiv ca beneficiar direct unitatea de învățământ și numai dacă iau naștere din inițiativa celui care oferă.
Sunt exceptate de la prevederile prezentelor dispoziții legale activitățile de pretindere sau strângere a sumelor de bani sau a altor foloase patrimoniale cazurile ce privesc activități extracuriculare, astfel cum sunt excursiile, petrecerile, evenimentele caritabile sau alte asemenea activități care nu privesc în mod direct actul de educație.
2. După litera b) a alin. (1) al articolului 360 se introduce o nouă literă (c), cu următorul cuprins:
c) nerespectarea dispozițiilor art. 7 alin. (12), cu amendă între 1000 și 2000 de lei.
3. După alineatul (3) al articolului 360 se introduce un nou alineat (4) cu următorul cuprins:
Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. c) se fac de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu competenţe în domeniu, la sesizarea elevilor, părinților sau cadrelor didactice, didactice auxiliare sau nedidactice.”
Ce spune președintele Federației Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar
Iulian Cristache, președinte FNAP-IP, critică acest proiect și inițiatorii.
„În acest moment este reglementat în Regulamentul de organizare și functionare, de câte ori a fost updatat, noi – cred că sunt doi ani de zile, în care am ținut să menționăm expres că este interzisă colectarea de fonduri în interiorul școlii, decât cu respectarea legii, adică sponsorizări sau prin intermediul asociațiilor cu personalitate juridică, care pot strange acești bani dar nu sub forma de fondul clasei, fondul școlii, ci prin cotizații sau sponsorizări către asociația de părinți, banii fiind direcționați în urma unui dialog între această asociație cu personalitate juridică și unitatea de învățământ”, a declarat Iulian Cristache pentru HotNews.ro.
„Cert este că noi nicidoată nu am sprijinit strângerea de bani decât în situatii extreme, acolo unde comunitatea locală dintr-un sat de exemplu, și tu ca părinte vezi cum cade tavanul în cap” a mai spus el.
„Proiectul este o prostie, ceva de genul „să apărem în presă și să ne vedem pozați”. Ai pretenții de la parlamentari, au comisii de specialitate, au consilieri care ar trebui să aibă habar. Deci în acest moment se interzice colectarea de fonduri prin consiliile reprezentative ale părinților, scrie negru pe alb în Regulamentul de Organizare și Funcționare. Orice scrie în lege are caracter obligatoriu. La fiecare inceput de an regulamentul și statutul unității de învățământ este discutat cu părinții la fiecare clasă”, a adăguat Cristache.
În postarea sa de pe Facebook, deputatul USR Filip Hăvârneanu se întreabă la rândul său de ce e nevoie de o lege când deja există un regulament cadru?
Răspunsul acestuia este că acest regulament „nu a fost niciodată respectat și nu au existat sancțiuni. Conform art. 105 din Legea Educaţiei Naționale, cheltuielile școlilor se asigură din bugetele consiliilor locale, direcţionând banii unităţilor de învăţământ prin finanţarea complementară. Persoanele din conducerea școlii, personalul didactic, didactic auxiliar sau nedidactic, nu au atribuții legale în ceea ce privește strângerea de fonduri de la părinți sau elevi. A pretinde sume de bani reprezintă o încălcare a limitelor de competență a funcțiilor cadrelor didactice. Sumele de bani colectate de la părinți sau elevi nu pot fi cuprinse în buget, neputând fi incluse într-o clasificare de venituri.”
Ce prevede REGULAMENTUL-CADRU de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
Art. 170 (1) În baza hotarării adunării generale, comitetul de părinţi poate decide să susţină, inclusiv financiar prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale unității de învățământ și a grupei/ clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu este obligatorie.
(2) Sponsorizarea unei grupe/clase de către un operator economic/persoane fizice se face cunoscută comitetului de părinţi. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru copii/elevi/părinți sau reprezentanți legali.
(3) Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea copiilor/elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea şi/sau gestionarea fondurilor.
Art. 171:
(3) Consiliul reprezentativ al părinţilor este o structură, fără personalitate juridică, a cărei activitate este reglementată printr-un regulament adoptat prin hotărârea adunării generale a preşedinţilor comitetelor de părinţi pe grupă/clasă din unitatea de învăţământ, care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri şi cheltuieli, nu are dreptul de a colecta cotizaţii, donaţii şi a primi finanţări de orice fel de la persoane fizice sau juridice. Se poate implica în activităţile unităţii de învăţământ prin acţiuni cu caracter logistic -voluntariat.
Un studiu Salvați Copiii arăta că fondul clasei nu a dispărut în pandemie
În expunerea de motive, parlamentarii fac trimitere la un studiu realizat de organizația Salvați Copiii, potrivit căruia, însumate, cheltuielile cu școala ajung la o medie de 6800 lei.
Potrivit acestui sondaj publicat pe 1 aprilie, 95% dintre părinți afirmă că au suportat costuri ascunse ale educației, pe care le estimează la 4200 lei, cu 1000 de lei mai mult decât cel estimat de părinți în 2018.
Același studiu Salvați Copiii face referire specific la fondul clasei și fondul școlii:
Fondul clasei și al școlii, definite exclusiv ca prestații obligatorii, nu scad ca incidență, comparativ cu perioada pre-pandemică. Fondul școlii este o contribuție obligatorie pentru 13% dintre părinți. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă că nu primesc chitanță. În mod surprinzător, această contribuție a rămas, ca incidență, la un nivel similar cu perioada pre-pandemică, în 2018 studiile Salvați Copiii estimând că acest fond este obligatoriu pentru 13% dintre părinți.
Potrivit lui Hăvârneanu, „părinții care au copii în școli de stat sunt constrânși sub o formă sau alta să cotizeze la fondul școlii pentru ca, în sala de clasă, elevii să poată studia în condiții decente. Cadrele didactice se transformă în timpul ședințelor lunare cu părinții, în mesagerii directorilor de școli. Discuțiile cu părinții se desfășoară la limita legii, dascălii apelând tot timpul la vulnerabilitatea sistemului educațional, la sensibilitatea acestora și la înșiruirea unui set de blocaje care ar apărea în actul de predare, dacă la clasă nu s-ar achiziționa logistica solicitată.”
„Mai mult, majoritatea părinților se tem că, refuzând să contribuie la această formă mascată de corupție, copilul va fi marginalizat, defavorizat în procesul de notare și supus unui disconfort emoțional de către cadrele didactice. Este inadmisibil ca școlile să continue să încurajeze prestația financiară a părinților, iar acest fapt cât se poate de real trebuie sancționat. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă faptul că nu primesc chitanță sau orice fel de document care poate atesta prin el însuși efectuarea unei plăți”, mai spune acesta.
INTERVIURILE HotNews.ro