Sari direct la conținut

Studenții la Medicină vor face, în premieră, cursuri de comunicare medic-pacient: cum e influențată starea pacientului de o comunicare bună cu medicul

HotNews.ro
La medic, Foto: Seoterra / Dreamstime.com
La medic, Foto: Seoterra / Dreamstime.com

​Studenții Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București vor face, începând din această toamnă, cursuri opționale de comunicare medic – pacient – aparținători, iar pe viitor, astfel de cursuri ar putea deveni obligatorii, a anunțat, marți, conf. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF București, cu prilejul lansării cărții „Comunicare.Comunicare Medicală” – un ghid de comunicare extinsă pentru instruirea personalului medical în ceea ce privește relaționarea cu pacienții și aparținătorii lor.

„Comunicarea este foarte importantă în asistența medicală, deoarece pacienții sunt – știți foarte bine – vulnerabili din punct de vedere emoțional și se simt singuri, de cele mai multe ori, speriați de ceea ce îi poate aștepta. În acest proces de acomodare a pacienților cu mediul de spital, este esențial să existe o bună comunicare, deoarece ea contribuie la asigurarea, în condiții de siguranță și eficiență, a îngrijirilor medicale de care au pacienții nevoie”, a declarat marți conf. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF București.

Ghidul ar urma să ajungă nu doar la studenți, ci și la angajații din spitale. Rectorul UMF speră ca el să fie distribuit în spitale, cu ajutorul Ministerului Sănătății: „Acest ghid reprezintă, pentru medicina românească, un salt enorm. Va fi, probabil, adoptat la nivelul Ministerului Sănătății, pentru a fi distribuit în spitale profesioniștilor din domeniul medical pentru ca, ulterior, ei să dezvolte o comunicare cât mai bună cu pacienții.”

”Acest ghid va fi baza unui curs opțional – poate în viitor și un curs obligatoriu, mai spre terminarea facultății, pentru că, atunci când pleacă spre spitale, studenții vor avea nevoie să învețe să comunice cu pacienții și cu rudele lor și, mai ales, și medicii între ei”, mai spune Viorel Jinga.

„Comunicarea interumană a avut dintotdeauna un rol esențial în dezvoltarea personală a fiecăruia dintre noi indiferent de mediile profesionale sau non-profesionale în care s-a produs transferul de idei, dar pot spune că , în mod distinct, în relația dintre medic, pacient și aparținătorii acestuia, consistența comunicării bazată pe transparență, echilibru și empatie, trebuie să se constituie ca factor psiho-terapeutic fundamental. Acesta a subliniat că “ghidul pe care îl lansăm astăzi sub semnătura colegilor de la catedra de psihologie medicală, și cărora le mulțumesc în mod special, reprezintă nu doar pentru universitatea noastră, ci pentru întreaga medicină românească, un salt enorm în descrierea și mai ales aprofundarea comunicării medicale, cele șase mari capitole ale prezentei lucrări fiind înscrise într-un exercițiu imperios cursanților mai ales prin testele de evaluare aferente fiecărui capitol, fapt ce ne determină să propunem atât Grupului G6, cât și Ministerului Sănătății să lărgim aria de implementare a acestui ghid în întregul sistem sanitar românesc”, adaugă rectorul UMFCD, Viorel Jinga.

Cum influențează o bună comunicare cu personalul medical starea pacientului

Este starea pacienților influențată de comunicarea cu personalul medical? „Este o întrebare retorică dacă comunicarea ajuta cu ceva starea pacientului”, spune conf. dr. Ovidiu Popa Velea, co-autor al cărții „Comunicare.Comunicare Medicală”.

„Sigur că o ajută. În cazul pacienților cu afecțiuni critice acute – spre exemplu pacienții dintr-o secție ATI – este clar că un simptom precum anxietatea poate să fie categoric redus de o comunicare mai bună. Și există și al doilea palier – al bolilor cronice, care, din păcate, nu au o evoluție lent favorabilă și pot rămâne în platou – unde o comunicare mai bună poate să asigure o percepție mai bună a bolii pe termen îndelungat. Cu alte cuvinte, deși starea obiectivă a pacientului rămâne oarecum aceeași, percepția lui cu privire la boală se poate îmbunătăți lent. Ca să dăm un exemplu – bolile reumatismale, care îți afectează capacitatea de mișcare. O comunicare mai bună te va ajuta să îți ajustezi nivelul de așteptare și să nu te angajezi în lupte în care să pierzi și să faci activități care să te facă să suferi”, explică conf. dr. Ovidiu Popa Velea.

Ovidiu Popa-Velea mai spune că „autorii acestei lucrări, cadre universitare cu vocaţie formativă, dar şi practicanţi ai comunicării în context clinic, îşi exprimă speranţa că această lucrare poate aduce o contribuţie concretă la ameliorarea climatului de muncă actual din Medicină, precum şi să faciliteze activarea unor mecanisme de natură interioară şi instituţională, capabile de a restaura comunicării medicale sensul său originar, profund generos şi profund uman“.

Studenți la UMF Carol Davila / Foto: Agerpres

De ce este importantă comunicarea medicală

În contextul crizelor existente astăzi la nivel global, comunicarea coerentă şi cu sens apare drept extrem de necesară. Ea poate preveni alienarea individului, îi întăreşte responsabilitatea şi adeziunea socială şi îl poate ajuta în mod real să îşi atingă potenţialul său intelectual şi uman.

În mediul medical, consecinţele lipsei de comunicare sunt adesea imprevizibile şi uneori ireversibile. Astfel, literatura de specialitate relatează efectul invers proporţional între comunicarea medicală inadecvată şi satisfacţia pacienţilor legată de îngrijire, calitatea percepută a vieţii acestora, aderenţa la tratament şi chiar prognosticul lor vital. Adiacent, dar nu mai puţin important, repercusiuni ale comunicării medicale mediocre pot exista şi asupra aparţinătorilor, şi chiar asupra medicului, în special în cazul inexistenţei unor sisteme de suport adecvat.

Ghidul „Comunicare.Comunicare Medicală” este opera lui Ovidiu Popa-Velea, conferenţiar universitar dr. abilitat, licenţiat în Medicină şi Psihologie, Fulbright Alumnus (New School University, New York), psihoterapeut acreditat și Şef al disciplinei Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti, precum și a coautorilor: Liliana Veronica Diaconescu, şef de lucrări, licenţiată în Medicină şi Psihologie, psihoterapeut acreditat, Disciplina Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti și Alexandra Ioana Mihăilescu, şef de lucrări, licenţiată în Medicină, specializarea Psihiatrie, Disciplina Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti.

Cartea de faţă şi-a propus realizarea unui parcurs în conţinutul teoretic şi practic al comunicării, cu focus asupra comunicării în context medical. Analiza fenomenului comunicaţional s-a desfăşurat pe câteva paliere distincte, urmărindu-se ghidarea cititorului în înţelegerea lor mai nuanţată şi sensibilizarea acestuia în direcţia însuşirii lor.

La medic / Foto: Ngampol Thongsai / Dreamstime.com

Aceste elemente includ:

  • descrierea caracteristicilor comunicării, în context general;
  • analiza specificului comunicării în context medical;
  • particularităţile comunicării în contexte clinice dificile;
  • provocări ale comunicării cu anturajul pacientului;
  • descrierea unor indicatori ai unei comunicări clinice eficiente, respectiv ineficiente;
  • inventarierea posibilităţilor (individuale şi organizaţionale) de creştere şi menţinere a abilităţilor de comunicare clinică.

Fiecare dintre capitolele enumerate mai sus conţine elemente de ordin teoretic, dar şi sfaturi şi recomandări cu caracter practic, precum şi un test final de autoevaluare a cunoştinţelor.

Potrivit autorilor, lucrarea poate veni în sprijinul unui public mai larg, care include, pe lângă medici, şi asistentele medicale, studenţii la Medicină, şi alţi specialişti afiliaţi, într-un fel sau altul, Medicinei, spre exemplu psihologi clinicieni, organizaţii non-guvernamentale cu domeniu de preocupare sănătatea, presa medicală, investitori în sănătate, decidenţi în domeniul politicilor de sănătate şi / sau educaţionale.

Toţi aceşti specialişti, alături de pacienţii pe care îi deservesc şi de familiile acestora, pot găsi în această lucrare o sursă de documentare şi de inspiraţie, atunci când realităţile crude ale vieţii îi pun în contact şi le pun la încercare competenţele şi limitele.

Foto: Dreamstime.com.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro