Studiu: Banii chiar aduc fericirea, nu doar o întrețin: „Fericirea crește relativ brusc odată cu venitul și apoi atinge un platou”

Cercetătorii contrazic zicala „Banii nu aduc fericirea”. De fapt, cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât și nivelul de fericire este mai crescut. Există însă și o excepție: oameni bogați, dar nefericiți, pentru care câștigurile suplimentare nu fac nicio diferență.

Un studiu publicat în 2010 de către Daniel Kahneman și Angus Deaton, de la Universitatea Princeton, a scos la iveală că fericirea de zi cu zi este din ce în ce mai mare, pe măsură ce venitul anual crește, până la 75.000. Însă, după ce este depășită această sumă nivelul de fericire se stabilizează și chiar începe să scadă.

În schimb, o lucrare publicată în 2021 de către prof. Matthew Killingsworth, de la Universitatea din Pennsylvania, a demonstrat că fericirea crește constant chiar și după ce veniturile depășesc cu mult suma de 75.000 de dolari pe an, fără să ajungă la vreun platou.

Cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât suntem mai fericiți

Pentru a descoperi de ce apar aceste diferențe, cei doi cercetători de la Universitatea Princeton și prof. Matthew Killingsworth, au colaborat în cadrul unui nou studiu – Proceedings of the National Academy of Sciences – unde au inclus și o a treia opinie, cea a profesorului Barbara Mellers, de la Universitatea din Pennsylvania.

Noua lucrare a arătat că, în medie, veniturile mai mari sunt asociate cu niveluri din ce în ce mai crescute de fericire. Însă, când vine vorba de sume importante, legătura dintre bani și starea de bine devine mai complexă. Mai exact, în cadrul acestei tendințe generale, care arată o creștere bruscă a fericirii în cazul veniturilor de până la 100.000 dolari anual, există o cohortă de oameni nefericiți în fiecare grup de venit.

„În termeni simpli, acest lucru sugerează că, pentru majoritatea oamenilor, veniturile mai mari sunt asociate cu un nivel mai crescut de fericire. Excepție fac oamenii care sunt înstăriți din punct de vedere financiar, dar nefericiți. De exemplu, dacă ești bogat și nefericit, banii în plus nu te vor ajuta. Însă, pentru restul oamenilor, sumele mari de bani sunt asociate cu un grad mare de fericire”, a explicat prof. Killingsworth, de la Universitatea din Pennsylvania și autor principal al lucrării.

Cei mai fericiți oameni câștigă peste 100.000 de dolari pe an

Prof. Mellers merge în profunzimea aceastei ultime noțiuni, observând că bunăstarea emoțională, influențată de bani, are mai multe grade. Mai exact, pentru grupul cel mai puțin fericit, bunăstarea crește odată cu venitul până la suma de 100.000 de dolari, anual, apoi atinge un platou.

Pentru cei care se află în intervalul mediu de bunăstare emoțională, fericirea crește liniar odată cu încasările, iar pentru cel mai fericit grup, bunăstarea emoțională se amplifică la câștiguri de peste 100.000 de dolari, pe an. Cercetătorii au hotărât să lucreze împreună, după ce au observat că cercetările lor anterioare au ajuns la concluzii diferite. Studiul lui Kahneman din 2010 a arătat că există un platou al fericirii, după ce se ajunge la o anumită sumă, pe când studiul lui Killingsworth din 2021 susține că nu există niciun platou.

O nouă ipoteză pentru rezolvarea concluziilor contradictorii

O colaborare contradictorie de acest tip urmărește soluționarea disputelor științifice sau a dezacordurilor prin reunirea părților, împreună cu un mediator. Așadar, Killingsworth, Kahneman și Mellers s-au concentrat pe o nouă ipoteză conform căreia există, atât o majoritate fericită, cât și o minoritate nefericită. Pentru cei dintâi, au presupus ei, fericirea continuă să crească pe măsură ce banii se înmulțesc.

Iar fericirea celor din al doilea grup se îmbunătățește pe măsură ce venitul crește, dar numai până la un anumit prag, după care nu mai avansează. Pentru a testa această nouă ipoteză, au analizat modelul folosit de Killingworth. Pentru colectarea datelor a folosit o aplicație creată de el, numită Track Your Happiness. De câteva ori pe zi, aplicația solicita participanțior, în momente aleatorii, să răspundă la întrebări de genul: Cum se simt pe o scară de la „foarte bine” la „foarte rău”.

Făcând o medie a nivelului de fericire și a veniturilor participanților, Killingsworth a ajuns la anumite concluzii despre modul în care cele două variabile sunt legate una de cealaltă.

Concluzia comună a două studii contradictorii

În cadrul noului studiu, cercetătorii au realizat că datele strânse în studiul din 2010, au măsurat, de fapt, nivelul de nefericire, mai degrabă decât pe cel de fericire, în general.

„Este cel mai ușor de înțeles cu un exemplu. Imaginați-vă un test cognitiv pentru demență pe care majoritatea oamenilor sănătoși îl trec cu ușurință. Deși, un astfel de test ar putea detecta prezența și severitatea disfuncției cognitive, nu ar dezvălui prea multe despre inteligența generală, deoarece majoritatea oamenilor sănătoși ar obține același scor perfect,” a explicat Killingworth. În același mod, datele din 2010 care arată un platou al fericirii au avut, în mare parte, scoruri perfecte, așa că ne vorbește despre tendința distribuției nefericirii, mai degrabă decât despre tendința fericirii, în general.

„Odată ce am realizat acest lucru, am știut că două studii aparent contradictorii nu sunt neapărat incompatibile. Și ceea ce am descoperit a confirmat această posibilitate într-un mod incredibil de frumos. Când am analizat tendința fericirii pentru oamenii nefericiți în datele din 2021, am găsit exact același model ca în 2010; fericirea crește relativ brusc odată cu venitul și apoi atinge un platou. Cele două constatări care păreau total contradictorii rezultă, de fapt, din date care sunt uimitor de consistente”, a completat Killingworth.

Concluzia: banii nu sunt singura sursă a fericirii

Aceste descoperiri au implicații în lumea reală, potrivit lui Killingsworth. În acest fel, angajatorii ar avea o idee despre nivelul de fericire al personalului, în funcție de venituri. Plus de asta, orice individ va putea pune în balanță acest aspect, când își va alege o carieră.

Cu toate acestea, cercetătorii concluzionează că banii nu reprezintă totul în viață. „Banii sunt doar unul dintre numeroșii factori determinanți ai fericirii. Banii nu reprezintă secretul fericirii, dar probabil că pot ajuta”, a conchis Killingworth.

„Banii pot cumpăra timpul”

Potrivit psihoterapeutului Meri Pirigoi, oamenii fericiți sunt cei care aleg în mod clar și armonios să își asume valorile personale și să le urmeze. Sunt oamenii care au curajul de a-și asculta dorințele și de a le pune în practică, sunt cei care aleg pentru ei în mod simplu și asumat – sunt cei care se mută de la oraș la țară pentru că nu mai vor „zgomot”, sunt cei care aleg un job mai puțin plătit doar pentru că au colegi „cool” acolo, sunt cei care preferă drumețiile în locul vacanțelor „all-inclusive”.

„Oamenii fericiți sunt cei care aleg pentru ei înșiși. Banii nu aduc fericirea și nu contribuie la aceasta, dar pot cumpăra timpul, iar cei oamenii fericiți aleg să aibă timp să-l petreacă făcând ce le place și în compania celor cu care se simt bine,” a subliniat psihoterapeutul Meri Pirigoi, pentru smartliving.ro.