STUDIU: Bărbații fac mai devreme decât femeile atacuri cerebrale. Testele care calculează riscul exact

Atacul cerebral poate fi prevenit în patru din cinci cazuri, conform unui studiu publicat în revista The Lancet, dar în ciuda acestui fapt, afecțiunea continuă să fie una dintre principalele cauze de deces în rândul bărbaților la nivel mondial. Consecințele pot fi devastatoare – de la paralizie și incapacitate de comunicare până la deces.

În lupta cu timpul, fiecare minut pierdut înseamnă moartea a milioane de neuroni și mai puține șanse de recuperare. Dar există speranță: cunoașterea factorilor de risc și identificarea promptă a semnelor de alarmă îți pot salva viața.

Ce este atacul cerebral

Atacul cerebral apare atunci când fluxul sanguin către o zonă a creierului este brusc întrerupt. Neuronii, privați de oxigen și glucoză, încep imediat să moară. Este o urgență medicală absolută – fără tratament prompt, există risc de leziuni cerebrale permanente sau chiar deces.

Conform datelor publicate în World Stroke Organization Journal, atacul cerebral reprezintă a doua cauză de deces la nivel global și o cauză majoră de dizabilitate pe termen lung. Un studiu publicat în Journal of Stroke and Cerebrovascular Diseases în 2024 a scos la iveală că bărbații tind să sufere primul atac cerebral cu aproximativ 5 ani mai devreme decât femeile, cu o medie de vârstă de 69,2 ani comparativ cu 74,5 ani ani pentru femei.

Există două tipuri principale de atac cerebral:

Atacul cerebral ischemic – se produce când un cheag de sânge blochează vasele cerebrale. Aceste cheaguri pot să se formeze direct în vasele creierului, în arterele care duc spre creier, sau pot călători din alte părți ale corpului. Efectul este același – o parte din creier rămâne fără oxigen și începe să moară. Aproximativ 80% din toate cazurile sunt atacuri ischemice.
Atacul cerebral hemoragic – apare când un vas de sânge din creier se rupe. Sângele se scurge în țesutul cerebral, provocând presiune și distrugând neuronii din jur. Deși mai rare, aceste atacuri sunt extrem de periculoase. Se estimează că peste 60% dintre persoanele afectate de un atac hemoragic mor în primul an, iar supraviețuitorii rămân adesea cu dizabilități severe.

Cum recunoști un atac cerebral

Atacul cerebral are o semnătură distinctă. Simptomele apar brusc și sunt dramatice. Iată ce simți într-o astfel de situație:

Observi că jumătate din față ți-a amorțit sau s-a lăsat. Dacă încerci să zâmbești, doar o parte a gurii răspunde comenzii;
Simți o slăbiciune inexplicabilă în braț sau picior, de obicei pe aceeași parte a corpului. Încerci să ridici ambele brațe, dar unul cade rapid;
Vorbirea devine confuză. Cuvintele se amestecă, se încurcă sau refuză să iasă. Poate nu înțelegi nici ce-ți spun ceilalți;
Vederea devine tulbure sau dispare complet la unul sau ambii ochi, ca și cum o cortină neagră ar coborî peste câmpul vizual;
Te lovește o durere de cap violentă, cum n-ai mai simțit niciodată, fără niciun motiv aparent;
Te simți amețit, instabil, nu-ți mai poți menține echilibrul când mergi.

Specialiștii de la Federația Mondială de Neurologie promovează metoda F.A.S.T., un instrument simplu care te ajută să recunoști rapid semnele unui atac cerebral:

F: Facial drooping (Fața căzută) – Privește în oglindă. Ți-a amorțit o parte a feței?
A: Arm weakness (Braț slăbit) – Ridică ambele brațe. Unul cade?
S: Speech problems (Probleme de vorbire) – Repetă o propoziție simplă. Cuvintele sunt neclare?
T: Time to call emergency (Timp pentru urgențe) – Dacă observi oricare dintre aceste semne, sună imediat la 112!

„Timpul înseamnă creier” – spun medicii neurologi. Fiecare minut contează. Dacă recunoști aceste simptome la tine sau la cineva din apropiere, nu aștepta! Nu te gândi că „va trece” sau că „nu e nimic grav”. Nu suna la medicul de familie. Nu solicita o programare. Nu lua un calmant. Sună direct la 112. Tratamentul început în primele ore poate însemna diferența dintre o recuperare completă și o dizabilitate pe viață.

Cum știi dacă ești în pericol

Riscul de accident vascular cerebral nu este distribuit uniform. Unii factori pot fi controlați prin modificarea stilului de viață, în timp ce alții nu pot fi influențați. Cunoașterea lor ajută la evaluarea atentă a riscului individual și la adoptarea unor măsuri preventive eficiente.

Factori de risc pe care îi poți controla:

Hipertensiunea arterială: cel mai important factor de risc care poate fi gestionat. Presiunea crescută exercitată constant asupra pereților vaselor de sânge duce, în timp, la slăbirea acestora. Din păcate, bărbații tind să acorde mai puțină atenție tensiunii arteriale: mulți nu o verifică periodic, iar dintre cei diagnosticați, o proporție semnificativă nu urmează tratamentul recomandat.
Fumatul: fiecare țigară grăbește deteriorarea arterelor. Nicotina le îngustează, monoxidul de carbon scade oxigenarea sângelui. Fumătorii au un risc dublu de accident vascular comparativ cu nefumătorii.
Excesul de greutate: greutatea corporală în exces solicită suplimentar sistemul cardiovascular și favorizează apariția hipertensiunii și a diabetului zaharat. Obezitatea abdominală, caracterizată prin acumularea grăsimii în jurul taliei, este asociată cu un risc cardiovascular crescut.
Diabetul: gicemia crescută deteriorează vasele de sânge în timp. Dacă suferi de diabet, ai un risc de atac cerebral de aproape trei ori mai mare. Controlul strict al nivelului de zahăr din sânge reduce semnificativ acest risc.
Consumul excesiv de alcool: bărbații tind să consume cantități mai mari de alcool decât femeile, punându-se astfel în pericol.
Sedentarismul: lipsa mișcării agravează aproape toți factorii de risc menționați anterior. Corpul este proiectat să se miște. Fără activitate fizică regulată, sănătatea cardiovasculară se deteriorează rapid.

Factori de risc pe care nu-i poți schimba:

Vârsta: cu fiecare deceniu după 55 de ani, riscul de atac cerebral se dublează;
Genetica: dacă părinții sau frații au suferit un atac cerebral, mai ales la o vârstă tânără, și tu ai un risc mai mare;
Istoricul personal: dacă ai avut deja un atac cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu (mini-atac), riscul de recidivă este crescut.

Testele care evaluează riscul

Atacul cerebral pare adesea să lovească din senin, dar medicina modernă oferă instrumente care pot anticipa pericolul. Două teste principale te pot ajuta să înțelegi riscul personal și să iei măsuri înainte să fie prea târziu.

Scorul de risc cardiovascular

Colegiul American de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii recomandă evaluarea riscului cardiovascular total pentru identificarea persoanelor cu risc crescut. Ateroscleroza – îngustarea arterelor din cauza acumulării de plăci de colesterol – stă la baza majorității atacurilor cerebrale.

Medicul de familie sau cardiolog poate calcula acest scor folosind un calculator specializat care analizează:

Vârsta,
Sexul,
Nivelul tensiunii arteriale,
Valorile colesterolui (LDL, HDL și colesterol total),
Dacă fumezi sau ai fumat în trecut,
Medicamentele pe care le iei.

Rezultatul este exprimat procentual și indică probabilitatea de a suferi un eveniment cardiovascular major, precum un infarct sau un accident vascular cerebral, în următorii 10 ani. Interpretarea scorului se face astfel:

Sub 5% – risc scăzut: de regulă, sunt suficiente recomandări legate de un stil de viață sănătos;
Între 5% și 7,5% – risc moderat: pot fi necesare măsuri suplimentare privind alimentația, activitatea fizică și, în anumite cazuri, inițierea unui tratament medicamentos dacă există factori de risc asociați;
Între 7,5% și 20% – risc intermediar: este indicată intervenția terapeutică, de cele mai multe ori prin medicație pentru reducerea colesterolului și monitorizare periodică;
Peste 20% – risc ridicat: necesită intervenție medicală rapidă și intensă pentru a diminua cât mai mult posibil riscul de evenimente cardiovasculare.

Ecografia arterelor carotide

Ecografia carotidiană este una dintre cele mai importante investigații pentru evaluarea riscului de accident vascular cerebral. Este un test simplu, neinvaziv, care analizează starea arterelor carotide – acele vase majore de sânge din gât care alimentează creierul.

Procedura nu provoacă durere. Un strat subțire de gel este aplicat pe pielea gâtului, iar cu ajutorul unui transductor cu ultrasunete sunt obținute imagini clare ale arterelor. Prin această metodă, pot fi identificate îngustările sau blocajele care ar putea duce, în timp, la un accident vascular.

Federația Mondială de Neurologie recomandă această investigație în anumite cazuri precise:

persoane care au avut deja simptome de accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu (mini-AVC),
bărbați de peste 65 de ani cu mai mulți factori de risc cardiovascular,
pacienți la care, în timpul consultației, medicul a depistat suflu carotidian.

Totuși, ecografia carotidiană nu este indicată de rutină pentru toată lumea. Comunitatea medicală dezbate încă utilitatea acestui test ca metodă de screening în populația generală. O meta-analiză publicată în revista Stroke arată că mai puțin de 1% dintre persoanele fără factori de risc au îngustări semnificative ale arterelor carotide, iar testarea în masă poate genera numeroase rezultate fals pozitive.

Pentru majoritatea bărbaților, cea mai bună strategie rămâne controlul factorilor de risc – hipertensiunea, colesterolul, glicemia și greutatea – și adoptarea unui stil de viață sănătos. În cazul în care există mai mulți factori de risc sau un istoric familial de boli cardiovasculare, decizia de a efectua o ecografie carotidiană ar trebui luată împreună cu medicul curant.

ABC-ul prevenției

Prevenirea accidentului vascular cerebral și a bolilor cardiovasculare începe cu pași concreți, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC):

A – Aspirină: în anumite cazuri, aspirina poate reduce riscul de accident vascular cerebral prin prevenirea formării cheagurilor de sânge. Totuși, automedicația nu este recomandată. Administrarea trebuie discutată întotdeauna cu medicul, pentru că, în absența unor factori de risc specifici, beneficiile pot fi mai mici decât riscurile (cum ar fi hemoragiile).
B – Blood Pressure (Tensiunea arterială): tensiunea crescută este principalul factor de risc. Stilul de viață sănătos și tratamentul medicamentos, dacă este necesar, țin valorile sub control și reduc riscul de accident vascular.
C – Cholesterol (Colesterolul): nivelurile crescute de colesterol favorizează formarea plăcilor de aterom și îngustarea arterelor. O dietă echilibrată, bogată în fibre și grăsimi sănătoase, este primul pas. Când riscul cardiovascular este mare, tratamentul medicamentos devine necesar.

Schimbări care pot face diferența

Alimentația: o dietă bazată pe legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și mai puțină sare ajută la controlul tensiunii arteriale și al colesterolului. Modelul mediteranean de alimentație este unul dintre cele mai recomandate pentru protecția inimii și a vaselor de sânge.
Mișcarea: activitatea fizică regulată întărește sistemul cardiovascular, ajută la menținerea greutății și reduce riscul de boli cronice precum diabetul sau hipertensiunea. Se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână, completate de antrenamente de forță de două ori pe săptămână.
Renunțarea la fumat: scade rapid riscul de accident vascular cerebral și îmbunătățește starea generală de sănătate. Beneficiile se observă chiar și la câțiva ani după renunțare.
Vizita la medic: evaluarea periodică a riscului cardiovascular, monitorizarea bolilor existente și respectarea tratamentului recomandat sunt pași importanți pentru prevenirea complicațiilor grave.

Tratamentul unui atac cerebral

Tratamentul depinde de tipul de accident vascular cerebral. Dacă este identificat rapid, un AVC ischemic poate fi tratat cu medicamente trombolitice, care dizolvă cheagurile de sânge și restabilesc circulația către zona afectată, limitând astfel leziunile cerebrale.

În cazul accidentelor vasculare hemoragice, opțiunile sunt mai limitate. De cele mai multe ori, sângerarea este monitorizată atent până la oprirea spontană, iar în anumite cazuri se poate interveni chirurgical pentru a evacua cheagurile sau pentru a controla hemoragia.

Cea mai mare provocare rămâne intervenția rapidă. Medicamentele trombolitice sunt eficiente doar dacă sunt administrate în primele ore de la apariția simptomelor. În România, tratamentul prin tromboliză intravenoasă este disponibil în mai multe spitale specializate în îngrijirea pacienților cu accident vascular cerebral ischemic acut. Iată lista AICI.

Recuperarea după un accident vascular cerebral este adesea un proces lent, care necesită tratamente și monitorizare pe termen lung. O primă afectare crește semnificativ riscul unui nou eveniment vascular. Pentru a preveni viitoare complicații, pot fi recomandate anticoagulante sau, în unele cazuri, implantarea de stenturi pentru menținerea arterelor deschise.