STUDIU: Chiar și cantități mici de alcool cresc riscul de demență, iar femeile sunt mai vulnerabile

Mult timp s-a crezut că un pahar de vin la cină sau o bere, în weekend cu prietenii, pot avea efecte benefice asupra sănătății. Cel mai amplu studiu realizat până acum contrazice însă această idee și demonstrează că orice cantitate de alcool, indiferent cât de mică, crește riscul de demență.

Cercetarea, publicată în BMJ Evidence-Based Medicine, a analizat datele a peste jumătate de milion de persoane din cadrul UK Biobank și Million Veteran Programme din Statele Unite. R, două dintre cele mai mari baze internaționale de informații medicale și genetice, iar concluzia e că nu există un prag sigur pentru sănătatea creierului, când vine vorba de alcool. 

România, pe locul doi în Europa la consumul de alcool

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2024 România se afla pe locul al doilea în Uniunea Europeană la consumul de alcool, fiecare adult consumând 17,06 litri de alcool pur pe an, aproape dublu față de media europeană de 9,2 litri. În termeni concreți, asta înseamnă echivalentul a circa două pahare și jumătate de vin sau două halbe de bere în fiecare zi.

Institutul Național de Sănătate Publică raportează că 70% dintre românii de peste 15 ani au consumat alcool în ultimele 12 luni. Mai grav e că 35% dintre adulți depășesc lunar limita de consum intens, ajungând să bea 60 de grame de etanol pur odată. Mai mult de jumătate dintre bărbați (53%) recunosc acest comportament, în timp ce la femei procentul scade la 18%.

Nici adolescenții nu fac excepție. Studiul YRBSS din 2022 arată că șase din zece liceeni au băut alcool în ultimele 30 de zile, iar peste două treimi spun că au consumat cel puțin o dată. 

Studiile mai vechi nu mai sunt credibile

Timp de zeci de ani, studiile păreau să arate că un consum redus de alcool ar putea avea efecte protectoare asupra creierului. Persoanele care beau ocazional păreau mai puțin expuse riscului de demență decât cele care nu beau deloc. Noile dovezi arată însă că această concluzie a fost greșită.

Cercetarea publicată în BMJ Evidence-Based Medicine a folosit o metodă diferită, numită randomizare mendeliană, care analizează variații genetice pentru a stabili legături cauzale reale, nu doar corelații. Rezultatele au demonstrat că riscul de demență crește proporțional cu cantitatea de alcool consumată, inclusiv la niveluri considerate moderate.

„În studiile observaționale, părea că cei care beau puțin sunt mai protejați decât cei care beau mult sau deloc. În realitate, mulți dintre cei care renunță la alcool o fac din motive medicale, uneori chiar din cauza primelor semne de declin cognitiv”, a explicat Tara Spires-Jones, profesor la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie.

Fenomenul se numește cauzalitate inversă, o eroare frecventă în studiile anterioare. Alcoolul nu protejează creierul, ci unele persoane reduc consumul tocmai pentru că starea de sănătate începe să se deterioreze. Studiul arată că mulți dintre cei care au dezvoltat ulterior demență își diminuaseră deja consumul înainte de diagnostic, așa se explică impresia falsă, creată de cercetările mai vechi, despre un efect protector al alcoolului.

Ce au scos la iveală analizele genetice

Pentru fiecare unitate standard în plus a consumului estimat genetic, probabilitatea de a dezvolta Alzheimer este mai mare cu 17%, iar riscul pentru orice formă de demență urcă la 23%. Această relație se menține chiar și după ce sunt luați în calcul factori precum educația, fumatul, indicele de masă corporală și statutul socio-economic.

Concret, o dublare a consumului de alcool prezis genetic, crește riscul de demență cu aproximativ 23%. „Persoanele care beau în medie trei pahare pe săptămână de-a lungul vieții au un risc cu 15% mai mare decât cele care consumă doar unul,” a precizat dr. Anya Topiwala, cercetător principal la Oxford Population Health. De asemenea, o predispoziție genetică dublă pentru tulburarea de consum de alcool este corelată cu o probabilitate mai mare, cu 16%, de a dezvolta demență.

Chiar dacă studiul nu demonstrează o relație cauzală directă, concluziile confirmă tiparul observat și în alte cercetări care indică o legătură constantă între consumul de alcool și deteriorarea cognitivă.

„Există suficiente date care arată o asociere constantă între consumul de alcool și riscul crescut de demență, iar cercetările de laborator confirmă efectul neurotoxic al alcoolului,” a subliniat Tara Spires-Jones.

Metoda genetică utilizată oferă o imagine mai amplă asupra efectelor alcoolului de-a lungul vieții, nu doar într-un moment izolat. Spre deosebire de studiile observaționale, bazate pe relatări și amintiri adesea inexacte, analiza genetică surprinde mai fidel impactul cumulativ al consumului asupra creierului.

Cum distruge alcoolul creierul

Metabolizarea alcoolului produce acetaldehidă, o substanță toxică ce atacă direct neuronii și celulele gliale. Acesta este însă doar primul pas al unui lanț de efecte nocive. Consumul cronic afectează structura creierului în sine. Investigațiile imagistice cerebrale au demonstrat că persoanele care beau regulat pierd volum cerebral mai repede decât cele care nu consumă alcool. Hipocampul, regiunea responsabilă de memorie și orientare, este printre cele mai afectate.

Alcoolul crește și riscul de accident vascular și deteriorarea substanței albe, modificări asociate cu demența vasculară și Alzheimer.

Un alt mecanism implicat este sistemul glimfatic, un fel de sistem de curățare intern al creierului care elimină proteine toxice precum beta-amiloidul și tau. Alcoolul încetinește acest proces, permițând acestor substanțe să se acumuleze și să afecteze treptat funcționarea creierului.

Momentul și contextul în care bei contează

Dr. Richard Isaacson, director de cercetare la Institute for Neurodegenerative Diseases din Florida, SUA, explică faptul că, pentru persoanele cu varianta genetică APOE4 (cel mai frecvent factor de risc pentru Alzheimer) cea mai sigură alegere este evitarea completă a alcoolului. În schimb, pentru cei fără predispoziție genetică, efectele depind în mare măsură de momentul și modul în care se consumă.

Potrivit lui Isaacson, două pahare băute seara târziu, pe stomacul gol, afectează creierul mai mult decât un pahar ocazional, consumat devreme, în timpul mesei.

Femeile, mai vulnerabile la consumul de alcool

Efectele alcoolului variază în funcție de sex. Femeile par mai vulnerabile la efectele neurotoxice, chiar și în cazul unor cantități mai mici. Masa corporală mai redusă și procentul mai scăzut de apă din organism duc la o concentrație mai mare de alcool în sânge. În plus, nivelurile mai mici ale enzimei alcool-dehidrogenază încetinesc metabolizarea, prelungind efectele toxice.

Vârsta la care începe consumul influențează riscul pe termen lung. Alcoolul consumat în adolescență sau la începutul vieții adulte, când creierul încă se dezvoltă, poate produce leziuni ireversibile. Iar datele arată că în România acest tipar apare tot mai devreme. Studiul YRBSS din 2022 indică faptul că șase din zece liceeni au consumat alcool în ultima lună, iar peste două treimi spun că au băut cel puțin o dată. 

Evitarea alcoolului, cea mai benefică măsură pentru creier

Cercetarea a inclus aproape 560.000 de participanți din bazele de date UK Biobank și Million Veteran Program. Pe parcursul monitorizării, 14.540 au dezvoltat demență, iar 48.034 au murit.

Analizele observaționale mai vechi au scos la iveală asocieri în formă de U între alcool și riscul de demență: riscul era mai mare atât la persoanele care nu beau deloc, cât și la cele care consumau mult (peste 40 de băuturi pe săptămână) sau aveau tulburări de consum de alcool, comparativ cu cei care beau moderat.

Dar atunci când cercetătorii au aplicat metoda randomizării mendeliene, care se bazează pe variații genetice pentru a evalua efectele cauzale, modelul s-a schimbat complet. Datele au arătat o creștere constantă a riscului de demență pe măsură ce crește consumul de alcool, fără niciun punct sigur. O creștere echivalentă cu o deviație standard a fost asociată cu o majorare de 15% a riscului de demență.

„Rezultatele noastre contrazic ideea că un consum redus de alcool ar fi benefic pentru creier. Dovezile genetice nu susțin niciun efect protector, dimpotrivă. Chiar și consumul ocazional poate contribui la creșterea riscului de demență, ceea ce sugerează că reducerea consumului ar putea fi una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție,” a conshis dr. Anya Topiwala, cercetător la Oxford Population Health și autor principal al studiului.

De ce e importantă genetica

Dr. Stephen Burgess, statistician la Universitatea Cambridge, explică faptul că moștenirea aleatorie a genelor permite compararea obiectivă a grupurilor cu tendințe diferite de consum de alcool, eliminând confuzia dintre corelație și cauzalitate. Concluzia e clară: cu cât o persoană consumă mai mult alcool, cu atât riscul de demență crește, indiferent de predispoziția genetică.

Cercetarea a combinat date genetice din 45 de studii, care au inclus 2,4 milioane de participanți, pentru a compara markerii asociați cu consumul de alcool de-a lungul vieții. Rezultatele au arătat o legătură liniară între predispoziția genetică pentru consum și riscul de demență, confirmând concluziile principale ale analizei.