STUDIU DE CAZ Cum reuseste Viena sa-si pastreze in stare impecabila cladirile vechi

Viena este o destinatie turistica majora in Europa, unul dintre atuurile sale fiind orasul vechi aflat in stare perfecta de conservare. Daca in Bucuresti cladirile vechi arata ca dupa bombardament, in Viena proprietarii sunt obligati sa-si repare fatadele imobilelor, iar daca nu o fac municipalitatea realizeaza lucrarile de intretinere si isi recupereaza banii inclusiv prin executare silita. In Romania, desi legea prevede acelasi lucru, autoritatile sunt pasive, singura masura luata de proprietari fiind celebrele placute „Atentie, cade tencuiala”. Acolo, orasul vechi este protejat cu sfintenie din 1972. In Romania, legea care-i obliga pe proprietari sa-si repare fatadele a fost data abia anul trecut. Vezi cum reuseste capitala austriaca sa-si pastreze in stare impecabila cladirile vechi.

In Austria, de protectia monumentelor istorice se ocupa statul (Bund-ul) prin Oficiul National pentru Monument. Independent de protectia monumentelor, in 1972 a fost aprobat un amendament la legea conservarii orasului vechi care permite Municipalitatii Vienei sa stabileasca zone de protectie. Aceste zone de protectie sunt necesare pentru conservarea orasului in ansamblu, astfel incat sa nu fie protejata doar o singura cladire, iar in jur sa se demoleze sau sau sa se construiasca neadecvat si sa fie alterat specificul zonei. Potrivit informatiilor furnizate de Primaria din Viena la solicitarea HotNews.ro, in anii ’90 a luat nastere „Modelul Vienez pentru Zonele Protejate” prin intermediul caruia a fost imbunatatita organizarea informatiei, evaluarea si analizarea cladirilor si prin intermediul caruia sunt verificate si evaluate zone de protectie deja existente, precum si zonele de protectie ce urmeaza sa fie stabilite.

Cine intretine cladirile vechi

Potrivit Legii locuintelor si constructiilor din Austria responsabilitatea pentru intretinerea cladirilor de locuinte apartine proprietarului. Renovarea fatadelor, in cazul in care acest lucru este necesar, este considerata a fi tot o lucrare de intretinere, indiferent daca este vorba despre o cladire istorica sau nu. Daca proprietarul (administratorul) nu ia aceste masuri de intretinere, chiriasul/cel care foloseste spatiul are dreptul de a cere prin justitie efectuarea lucrarilor. In cazul in care o cladire neintretinuta reprezinta pericol (cade tencuiala) autoritatile pot interveni din proprie initiativa.

„De la bun inceput trebuie facuta diferentierea intre masurile de urgenta de competenta politiei si starea proasta a unui imobil. Masurile de urgenta se aplica atunci cand exista pericolul nemijlocit al vatamarii corporale a unei terte persoane sau al avarierii bunurilor unei terte persoane. In acest caz comunitatea devine activa prin intermediul organelor care mentin siguranta (pompierii, respectiv politia si eventual salvarea) pentru a inlatura pericolul. Masura de urgenta se incheie odata cu indepartarea pericolului si din acel moment se vorbeste despre starea proasta a unui imobil care nu mai reprezinta insa un pericol nemijlocit. Atunci cand autoritatile (politia constructiilor) iau cunostinta de starea proasta a unui imobil, ii solicita proprietarului printr-o instiintare, sa remedieze situatia intr-un termen impus. In cazul in care proprietarul nu da curs acestei solicitari, autoritatile trec la urmatorul pas, in care efectueaza lucrarile in locul proprietarului, banii urmand sa fie recuperati. Daca proprietarul nu achita aceste costuri, comunitatea poate inregistra o sarcina in cartea funciara a bunului imobiliar in cauza, avand drept preferential de executare a creantei”, spun autoritatile vieneze.

Cine constata starea proasta a imobilelor

Daca in Romania autoritatile spun ca nu-i pot notifica pe proprietari sa-si repare fatadele deoarece nu au personal suficient pentru a face un inventar, austriecii sunt mai practici, oricine putand aduce la cunostinta primariei starea proasta in care se afla un imobil. Potrivit municipalitatii vieneze se pot intreprinde urmatoarele actiuni:

– constatarea faptica a unui pericol de catre persoane de orice fel (trecatori, locatari, vizitatori, reprezentanti ai autoritatilor);

– o reclamatie cu privire la starea proasta a unui imobil la autoritatea competenta (Politia constructiilor);

– constatarea unei deficiente la partea de tehnica sanitara atunci cand specialisti ai unei firme de intretinere fac citirea anuala a contoarelor pentru curent, gaz, apa etc.

– atunci cand s-a produs deja vatamarea unor trecatori, locatari sau cand s-au produs pagube materiale, in urma carora sunt instiintate autoritatile care mentin siguranta.

O inspectie periodica a imobilelor de locuit ca masura preventiva nu este insa prevazuta. Exceptie fac locurile de munca, intreprinderile mici si mijlocii, intreprinderile comerciale sau intreprinderile industriale.

Cine plateste pentru renovarea fatadelor

Potrivit Primariei din Viena, lucrarile de intretinere a fatadelor sunt finantate din inchirierea imobilelor in cauza. Daca aceste venituri sunt insuficiente proprietarul poate depune o cerere la oficiul de conciliere pentru probleme locative pentru a stabili o crestere a chirei. Aceasta crestere a chiriei se stabileste doar pentru perioada rambursarii creditului facut pentru lucrarile respective.

„Valoarea permisa a chiriilor este reglementata in principiu, la nivelul intregii Austrii, de diferite legi aflate in vigoare. Valoarea reglementata a chiriilor poate fi marita doar prin hotarare judecatoreasca. In comunitati, care dispun de functionari publici cu o pregatire de specialitate in acest domeniu si unde exista si un numar suficient de mare de cereri in acest sens, comunitatea poate institui un departament care sa se ocupe de administrarea acestor sarcini, in vederea degrevarii judecatoriilor. In prezent, in Viena de aceste probleme se ocupa Departamentul Municipal 50 (MA 50) – de arbitraj pentru probleme de drept locativ”, sustin reprezentantii municipalitatii.

In plus, pentru lucrarile de intretinere exista in fiecare land modalitati de subventionare. In Viena acest lucru este reglementat prin Legea subventionarii constructiilor de locuinte si Legea reabilitarii locuintelor din 1989. Oficiul de conciliere trebuie insa sa confirme necesitatea lucrarilor. In cazul cladirilor istorice cu o importanta deosebita (monumente istorice sau zone de protectie) exista posibilitati de subventionare suplimentare fata de cele amintite mai sus. Aceste subventii suplimentare pot fi obtinute de la Oficiului National pentru Monumente (Bundesdenkmalamt) sau din Fondul pentru Conservarea Orasului Vechi (Altstadterhaltungsfonds).

In 2012 consiliul Fondului pentru Conservarea Orasului Vechi (Altstadterhaltungsfonds) a decis subventionarea restaurarii a 44 de constructii istorice cu suma de aproape 8 milioane de euro: 4,7 milioane euro sunt destinati restaurarii fatadei de piatra a Primariei din Viena, 298.000 euro pentru restaurarea fatadei de nord a palatului Neugebaude, 77.000 euro pentru „Metro-Kino”, etc. De subventii de 1,1 milioane euro se bucura si cosntructii sacrale precum Stephansdom, Votivkirche, cimitirul evreiesc Seegasse, Cripta Imperiala (Kapuzinergruft).

Fondul pentru Conservarea Orasului Vechi a fost instituit la inceputul anilor 70 si de la infiintarea sa a subventionat restaurarea a 4.377 de obiecte cu suma totala de 234 milioane de euro.

Citeste aici cum se aplica Legea fatadelor in Romania.

STUDIU DE CAZ Cum reuseste Viena sa-si pastreze in stare impecabila cladirile vechi

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”