Studiu despre efectele terapiei de substituție hormonală asupra creierului. Crește sau nu riscul de demență și cum se poate proteja creierul la menopauză?

Terapia de substituție hormonală (HRT) utilizată pentru tratarea simptomelor menopauzei nu crește și nici nu scade riscul de demență la femeile aflate în postmenopauză. Aceasta este concluzia unei analize ample publicate în revista The Lancet Healthy Longevity, care a sintetizat date de la peste un milion de participante din zece studii anterioare.

 În noiembrie 2025, Food & Drug Administration (FDA) din SUA eliminase deja avertismentele de siguranță de cel mai înalt nivel („black box warnings”) pentru HRT, care includeau și riscul de demență.

„Demența afectează în mod disproporționat femeile, chiar și atunci când ținem cont de faptul că ele trăiesc mai mult. Cu toate acestea, sănătatea femeilor, mai ales la vârsta mijlocie, a fost mult timp neglijată în cercetare,” a declarat Melissa Melville, doctorand la University College London și autor principal al studiului.

Nici vârsta începerii tratamentului, nici durata nu contează

Cercetătorii au verificat și ipoteza potrivit căreia femeile care încep tratamentul mai devreme ar fi mai protejate. Rezultatele nu s-au schimbat, iar riscul de demență a rămas același indiferent de momentul inițierii tratamentului, durata acestuia sau tipul de preparat folosit.

„Nu avem suficiente dovezi pentru a trage concluzii clare legate de momentul începerii, durata sau forma terapiei hormonale. Asta înseamnă că decizia de tratament ar trebui să țină cont de severitatea simptomelor și de beneficiile și riscurile cunoscute, nu de prevenția demenței,” a explicat Melville.

În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu are recomandări specifice privind terapia hormonală și funcțiile cognitive. Ghidurile dedicate acestui subiect sunt așteptate mai târziu în cursul anului.

Demența afectează mai ales femeile

Aproximativ 57 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, iar femeile reprezintă circa două treimi din cazuri. Explicațiile țin de longevitate (femeile trăiesc mai mult decât bărbații), de un risc genetic mai ridicat și de scăderea estrogenului la menopauză.

Un studiu publicat recent în revista Psychological Medicine, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge pe aproape 125.000 de femei britanice, a arătat că menopauza este asociată cu pierderea substanței cenușii în hipocampus, cortexul entorinal și cortexul cingulat anterior, adică zonele afectate și de demență. 

Profesoara Barbara Sahakian de la Cambridge a explicat pentru BBC că aceste regiuni cerebrale sunt cele care tind să se degradeze și în cazul maladiei Alzheimer și că menopauza ar putea crește riscul unor modificări cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

Tocmai din acest motiv, unele femei apelează la terapia de substituție hormonală în timpul menopauzei, pentru a înlocui estrogenul pierdut și pentru a ameliora simptome precum bufeurile, transpirațiile nocturne, schimbările de dispoziție, dar și problemele cognitive precum ceața mentală și dificultățile de concentrare.

Ceața mentală dispare, dar efectul asupra bolii Alzheimer rămâne neclar

Dr. G. Thomas Ruiz, medic obstetrician-ginecolog în cadrul MemorialCare Orange Coast Medical Center din SUA, a punctat că beneficiile cognitive imediate ale terapiei hormonale sunt reale, chiar dacă tratamentul nu pare să prevină demența.

„Pentru mine, cel mai important lucru este că nu există date care să arate că terapia de substituție hormonală înrăutățește boala Alzheimer. Știm că ceața mentală se ameliorează mult, la fel și claritatea și memoria. Acum, dacă asta va duce în cele din urmă la un risc scăzut de Alzheimer, cine știe?”

Potrivit lui Ruiz, stimularea cognitivă rămâne una dintre puținele strategii disponibile în acest moment. Activități precum rezolvarea puzzle-urilor sau asumarea unor sarcini noi care implică diferite zone ale creierului pot avea un efect benefic. Totuși, spune medicul, cercetarea este încă la început, iar adevărata provocare rămâne găsirea unei metode prin care să poată fi eliminați amiloizii, proteinele care se acumulează în creierul pacienților cu Alzheimer.

Terapia de substituție hormonală nu pare să cauzeze probeleme mentale

Studiul britanic din Psychological Medicine a scos la iveală că femeile ce foloseau terapia de substituție hormonală raportau mai frecvent anxietate și depresie și aveau volume mai mici de substanță cenușie decât cele care nu luau hormoni. Analizele detaliate au arătat însă că aceste diferențe existau deja înainte de începerea tratamentului.

Cu alte cuvinte, terapia hormonală nu pare să fi declanșat problemele de sănătate mintală. Cel mai probabil, HRT a fost prescrisă femeilor care aveau simptome mai intense de la bun început, lucru care explică asocierea observată, fără să indice o legătură directă de cauzalitate.

Datele actuale nu permit recomandări clare

Manisha Parulekar, director al Diviziei de Geriatrie la Hackensack University Medical Center din New Jersey, SUA, spune că studiul nu oferă un verdict final asupra legăturii dintre hormoni și funcția cognitivă.

„Analiza confirmă că, pe baza datelor imperfecte pe care le avem în prezent, nu există un semnal clar de prejudiciu sau beneficiu în ceea ce privește riscul de demență. Susține practica noastră actuală de a nu utiliza terapia hormonală pentru prevenirea demenței.”

Următorul pas ar trebui să fie investiția în studii clinice randomizate, de bună calitate și pe termen lung, care să poată evalua mai precis efectele terapiei hormonale.

În Europa, utilizarea substituției hormonale rămâne scăzută 

Conform unui raport publicat în noiembrie 2025, aproximativ 11% dintre femeile din Europa au între 45 și 60 de ani, adică în jur de 25,2 milioane de persoane sunt în perimenopauză sau postmenopauză. Chiar și așa, terapia hormonală este folosită rar, în principal din cauza temerilor persistente legate de posibilele riscuri.

Piața europeană a terapiei hormonale a fost evaluată la aproape 5 miliarde de dolari în 2024 și este estimată să ajungă la circa 9 miliarde până în 2033, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii gradului de informare privind simptomele postmenopauzei. Totuși, costul tratamentului și frica de efecte adverse continuă să limiteze accesul, mai ales în Europa Centrală și de Est. În Italia, de exemplu, utilizarea HRT rămâne rară, în timp ce în Franța peste jumătate dintre femeile cu simptome de menopauză recurg la terapie hormonală.

Un sondaj citat de Statista arată că aproximativ un sfert dintre femeile la menopauză sau în postmenopauză din Europa nu iau HRT din cauza îngrijorărilor legate de efectele terapiei pe termen lung. Mai mult, aproape jumătate dintre medicii europeni chestionați au recunoscut că au existat situații în care nu au prescris terapie de substituție hormonală tocmai pentru că pacientele se temeau de posibilele riscuri.

Decizia trebuie luată împreună cu medicul

Terapia hormonală ameliorează eficient bufeurile, transpirațiile nocturne și ceața mentală. Nu pare să crească riscul de demență, dar nici nu îl scade. Decizia de a urma sau nu acest tratament ar trebui luată împreună cu medicul, pe baza simptomelor individuale și a istoricului medical.

Conform The Menopause Society, între 70% și 80% dintre femei experimentează simptome de menopauză care le afectează calitatea vieții și productivitatea. Durata medie a bufeurilor este de 7 până la 11 ani, iar până la 40% dintre femeile de 60 de ani și 10-15% dintre cele de 70 de ani continuă să le aibă.

Ghidul Societății de Obstetrică și Ginecologie din România (SOGR) recomandă inițierea terapiei hormonale în „fereastra de oportunitate,” adică perioada de tranziție la menopauză, când apare simptomatologia vasomotorie și când boala cardiovasculară este încă subclinică. Vârsta optimă de administrare este considerată între 50 și 59 de ani.

Ce pot face femeile pentru a-și proteja creierul la menopauză

Michelle Dyson, director general în cadrul Alzheimer’s Society din UK, a menționat că exercițiile fizice regulate, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool rămân recomandările de bază pentru reducerea riscului de demență.

Studiul realizat la Cambridge a arătat că menopauza este asociată cu anxietate, depresie și tulburări de somn, factori care pot influența funcția cognitivă în timp. Motiv pentru care, dr. Christelle Langley, unul dintre autori, a subliniat importanța sprijinului psihologic în această perioadă și faptul că femeile nu ar trebui să ezite să vorbească despre ce li se întâmplă sau să ceară ajutor.

Pe termen lung, menținerea tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului în limite normale, alături de activități care solicită creierul (lectură, puzzle-uri, învățarea unei limbi străine) rămân printre puținele lucruri care pot susține sănătatea cognitivă.